„Suntem în termen”, a spus în aprilie ministrul Alexandru Rogobete. 83 de cabinete de planificare familială au intrat în 2022 pe lista de finanțare PNRR pentru reabilitare și dotare. 10 milioane de euro au fost alocați. Din 83, doar 24 de cabinete au ajuns să aibă contracte de finanțare semnate, scrie siteul de investigații Snoop.
- Eșecul acestei părți a programului medical de planificare familală vine pe fondul scăderii accentuate a populației României: avem 18,8 milioane de locuitori și prognozele indică o scădere la 15 milioane de locuitori în următorii 25 de ani.
- Proiectul pentru dotarea și renovarea cabinetelor de planificare familială ar fi fost singura investiție reală din ultimii ani în zona de sănătate reproductivă și sexuală, conform specialiștilor.
- Mai avem jumătate din cabinetele fondate acum 30 de ani. În unele județe, e unul singur.
Cabinetele unde se depistează cancerul de col la femei, se previn avorturile ori se monitorizează sarcinile ar fi trebuit modernizate prin PNRR. Unele au aparatură veche de 40-50 de ani.
Cu câteva săptămâni înainte de termenul-limită, ministerul sănătății le-a scos complet din lista investițiilor: nu mai are timp să cheltuie banii. Și a eliminat scos complet din PNRR investiția în rețeaua de planning, la renegocierea cu Comisia Europeană din iulie 2026.
Tot ce a reușit să facă ministerul în patru ani a fost să delege ONAC să facă trei licitații pentru achiziționarea a o parte dintre echipamentele medicale. Două au fost anulate la începutul verii.
Marius Vasiliu, expert: „Riscăm sancțiuni”
La sfârșitul lunii august expiră termenul pentru absorbția ultimilor bani europeni pentru toate proiectele finanțate prin PNRR, iar România nu doar că a pierdut miliarde de euro nerambursabili, inclusiv banii pentru cabinete, dar riscă și sancțiuni mari, avertizează Marius Vasiliu, specialist în politici publice și fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor Europene.
Masa și ecograful din cabinetul medicului Diana Bonea, din Baia Mare
Masa ginecologică pe care medicul Diana Bonea își consultă pacientele are jumătate de secol. E o piesă de muzeu pe care e încă nevoită să o folosească pentru că nu are alta cu care să o înlocuiască.
Ecograful din cabinetul de planning trece și el de un deceniu de utilizare. Prezervative poate oferi gratuit doar pentru că o ajută cu ele Spitalul Județean Baia Mare, de care aparține cabinetul.
În 2022, când a apărut apelul de la Ministerul Sănătății pentru programul de fonduri prin PNRR, și-a făcut imediat lista cu cele necesare, iar primul lucru pe care l-a scris a fost analizorul pentru infecții cu transmitere sexuală. A cerut și o masă nouă de consultații și un ecograf portabil. „Erorile medicale nu ți le permiți”, spune Bonea.
Cabinetul Dianei Bonea, din Baia Mare, este unul dintre cele 83 de cabinete de planificare familială care au aplicat și au fost admise pentru a fi dotate și renovate prin PNRR până anul acesta. 10 milioane de euro au fost alocați inițial pentru asta.
Rețeaua de planificare familială
La renegocierea cu Comisia Europeană din 2025, au rămas 24 pe lista celor care ar fi trebuit să primească atât echipamente, cât și sprijin pentru renovare. Și banii au rămas mai puțini: 1,13 milioane de lei, adică puțin peste 215.000 de euro, potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății la solicitarea Snoop.
Apoi, în iulie 2026, ministerul a eliminat complet investiția din PNRR. România a recunoscut în fața Comisiei Europene că nu va avea timp să folosească toți banii pentru care și-a luat angajamente și a renunțat la mai multe proiecte aprobate inițial în 2022, pentru care nu a făcut progrese.
Comisia Europeană a aprobat noua variantă a PNRR propusă de România, mai așteaptă doar semnătura Consiliului European.
Era de așteptat ca investiția în rețeaua de planificare familială să dispară din plan, a spus Marius Vasiliu, de la Monitor PNRR, platforma care monitorizează progresul României în adoptarea PNRR.
„Jur pe roșu” este o promisiune, nu o strategie de atras banii din PNRR
La renegocierea recentă, Ministerul Investițiilor Europene a încercat să păstreze pe grant, adică în fondurile nerambursabile, proiectele, investițiile sau reformele cu un grad cât mai mare de siguranță. Adică, cele mai avansate, care au șanse mai mari să fie îndeplinite. Asta a implicat eliminarea acelora cu progrese infime sau mutarea unora de la o investiție din grant la una cu împrumut, unde impactul la bugetul României ar fi mai mic.
„Angajamentele astea de-acum sunt așa, cu ”jur pe roșu”. Niciunul dintre miniștri nu vrea să fie cel care pierde finanțare, chiar dacă e evident că o pierde. O lasă să fie acolo, că așa sunt ei învățați, că poate se întâmplă ceva. Acum, cu cuțitul la os, au mai dat jos din ele”, a explicat Vasiliu.
Singura investiție
Proiectul pentru dotarea și renovarea cabinetelor de planificare familială ar fi fost singura investiție reală din ultimii ani în zona de sănătate reproductivă și sexuală.
Banii europeni ar fi urmat să sprijine asigurarea, în cabinete, a unor servicii de sănătate gratuite:
- testarea pentru infecțiile cu transmitere sexuală
- monitorizarea sarcinii
- screening pentru cancer la femei
- consiliere în educație sexuală și pentru sănătate
- formarea medicilor.
La bază, cabinetele de planning pentru asta au fost gândite acum aproape 40 de ani: ca prima linie de prevenție în sănătatea reproducerii, pentru a reduce numărul de avorturi, mortalitatea infantilă și a incidenței infecțiilor cu transmitere sexuală.
Nu e necesară trimitere sau asigurare medicală pentru a merge la ele. Nu e nevoie de buletin, ori plata serviciilor. Tocmai asta le face mai primitoare mai ales pentru categoriile vulnerabile.
Medicii de planificare familială și ONG-urile care promovează educația sexuală spun că aceste cabinete sunt cu atât mai necesare în contextul în care România are an de an cea mai mare rată din UE de nașteri la mame minore.
De asemenea, avem o creștere a cazurilor ITS și prea puțină imunizare împotriva HPV, care previne cancerul de col uterin.
O cronologie a pierderii banilor
Mai puțin de jumătate dintre cabinetele de planning care existau în anii ‘90, atunci când au fost înființate, mai funcționează acum: în jur de 120. Sunt județe în care există unul singur.
Includerea cabinetelor de planificare familială în PNRR, cu 10 milioane de euro pentru dotări și servicii, a venit la inițiativa Asociației Sexul vs Barza. Ei au convins statul, după ani de insistențe, să revină spre o rețea abandonată.
ONG-ul a făcut planul investiției și a lucrat și la Strategia Națională pentru Sănătate Reproductivă și Sexuală 2025-2030. Strategia e încă în draft la Ministerul Sănătății. Ea vizează măsuri punctuale în sănătatea reproducerii. Accentul e pe rețeaua de planificare familială și pe investiția PNRR.
Povestea medicului Groza din Focșani
Medicul Cătălin Groza, din Focșani, își amintește că ministerul i-a cerut „cu celeritate” să facă un plan pentru echiparea cabinetului său, singurul rămas în județ.
Rostește și a doua oară, mai apăsat, cuvântul „celeritate”, râzând de ironia urgenței în contextul în care de peste 30 de ani nu a mai schimbat nimic în cabinet și nici măcar contraceptive nu a mai primit. „Noroc că aparatura este japoneză și m-a ținut până acum”, glumește el. Cabinetul său a fost declarat eligibil atunci când a aplicat în program, dar scos din plan în 2025.
Teoria Adrianei Radu, sprijinită și de Marius Vasiliu de la Monitor PNRR, este că la acea vreme, au fost păstrate pentru PNRR cabinetele cu proiecte mai avansate, și i-au tăiat de pe listă pe cei care erau zero cu progresul investiției.
Ce spunea Alexandru Rogobete
În aprilie, într-o discuție cu Snoop, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete dădea asigurări că licitațiile vor fi duse la bun sfârșit, „momentan, sunt în termen”.
Mai spunea și că vor fi publicate „curând” altele.
Tot atunci, el a negat că schimbarea finanțării din 2025 s-ar fi făcut din cauză că Ministerul Sănătății nu a mai avut timp să termine proiectul. Dar Rogobete a recunoscut că reajustările din toate domeniile din PNRR s-au făcut „în funcție de stadiul de implementare, în funcție de termene, de posibilitatea de mutare în alte programe europene nerambursabile, dar cu un termen de implementare mai lung”. Despre celelalte 59 de cabinete a spus că au fost mutate deja în Programul Operațional de Sănătate.
Rogobete era secretar de stat în Ministerul Sănătății când a fost creat programul pentru dotarea cabinetelor, și direct responsabil de fondurile europene din PNRR pentru sănătate.
Ce s-a întâmplat când reporterii au încercat să-l contacteze pe deputatul PSD din nou în iulie și ce s-a întâmplat cu licitațiile, în investigația de pe Snoop.
