„Lucrurile nu vor reveni la normal. Intrăm într-o eră climatică cu totul diferită, iar implicațiile sunt profunde. Felul în care sunt organizate și construite orașele noastre nu mai funcționează într-o epocă a încălzirii extreme”. Este semnalul de alarmă pe care îl trage Jeff Goodell, jurnalist specializat în schimbări climatice, colaborator al The New York Times Magazine și autor al cărții „Căldura te va ucide prima”, apărută la ZYX Books.
Avertismentul său capătă o relevanță imediată în România, unde un nou val de căldură aduce temperaturi extreme, caniculă, disconfort termic și nopți tropicale. Administrația Națională de Meteorologie a anunțat că episodul va persista cel puțin până pe 7 august și se va extinde în cea mai mare parte a țării.
De fiecare dată când apare un astfel de episod, revenim la aceleași recomandări: să bem apă, să evităm deplasările la prânz, să nu facem efort fizic în soare și să avem grijă de copii și de persoanele în vârstă. Sunt recomandări necesare, dar insuficiente pentru amploarea transformării despre care vorbește Goodell.
Problema nu mai este doar cum trecem cu bine de următoarele zile de caniculă. Întrebarea este cum trebuie să ne schimbăm viețile, locuințele și orașele într-o lume în care asemenea temperaturi vor deveni tot mai greu de tratat drept excepții.
Orașe construite pentru un tip de climă care nu mai există
Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice a arătat încă de anul trecut că valurile de căldură sunt deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar România resimte tot mai puternic efectele schimbărilor climatice.
Ce pot face autoritățile din România pe termen mediu și lung? Pe hârtie, lucrurile stau așa: același Consiliu propune extinderea spațiilor verzi și a coridoarelor umbrite; adaptarea şcolilor, spitalelor şi altor clădiri publice la temperaturi extreme; sisteme locale mai eficiente de avertizare și comunicare; consolidarea capacității de reacție a serviciilor medicale și de intervenție și măsuri dedicate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.
În realitate, planurile nu prea au depășit marginile hârtiei, iar Bucureștiul, la fel ca multe alte orașe din Europa, a fost construit de oameni care se refereau la climă ca la un concept stabil.
„Da, existau zile calde și reci, scăderi și revărsări ale râurilor, furtuni, uragane și alte schimbări de dispoziție ale Mamei Natură, ale zeilor furioși sau ale fizicii, dar ideea de bază că există o anumită stare stabilă și că lumea se va întoarce întotdeauna la ea nu era niciodată pusă la îndoială. La fel cum nimeni nu a construit un oraș pe coastă presupunând că blocurile de gheață polară s‑ar putea topi și ar putea ridica apa cu aproape 2 m în câteva decenii, nimeni nu a construit un oraș presupunând că temperatura ar putea crește cu 2-3 grade Celsius sau că valurile de căldură extremă ne vor ucide. Am construit și am trăit în zona de optim, iar orașele noastre sunt o parte din aceasta. Sunt orașe din zona de optim”, scrie Jeff Goodell.
Dar acum, ca orice altceva, aceste orașe trebuie să se schimbe. Orașele de pe coastă trebuie să se adapteze la creșterea nivelului mărilor. Orașele din munți trebuie să se adapteze la capriciile râurilor învolburate. Iar orașele de pretutindeni trebuie să se adapteze la creșterea temperaturii. Acesta este marele proiect de inginerie urbană al timpului nostru – transformarea unui oraș care nu a fost proiectat pentru căldură extremă într‑un oraș care să poată fi locuit în condiții de căldură extremă. Sau, dacă asta e prea mult, cel puțin într‑un oraș care să nu fie o capcană mortală pentru cetățenii săi. Iar orașele trebuie să facă toate acestea în timp ce se dezvoltă rapid pentru a face față creșterii explozive a populației urbane, preconizată în următoarele decenii.
Cum supraviețuim pe o planetă supraîncălzită
„Pentru orașe, provocarea de a prospera pe o planetă supraîncălzită este dublă. În primul rând, pe măsură ce orașele se dezvoltă, cum te asiguri că o fac într‑un mod inteligent din punct de vedere termic? Alți 50 de ani de expansiune a suburbiilor? Nu acesta este răspunsul. Orașele trebuie să fie mai dense. Mașinile trebuie să fie înlocuite cu biciclete și transport în comun. Construcțiile noi trebuie să fie nu numai eficiente și construite din materiale sustenabile, ci și să ofere condiții de siguranță pentru oameni în timpul unor valuri de căldură. Asta înseamnă mai multe spații verzi, mai mulți copaci, mai multă apă, mai multă umbră, un design urban mai inteligent din punct de vedere termic.
A doua provocare (și cea mai dificilă!) este să ne dăm seama ce să facem cu clădirile și peisajele urbane existente. Vasta majoritate a clădirilor din prezent nu sunt adaptate pentru condițiile extreme ale climei din secolul al XXI‑lea: sunt prost izolate și prost amplasate, depinzând de aerul condiționat pentru a rămâne locuibile. Le demolezi și le reconstruiești? Le modernizezi? Cum creezi mai multe spații verzi în interiorul orașelor deja aglomerate? Cum alungi betonul și inviți natura?”, se întreabă Jeff Goodell, în cartea „Căldura te va ucide prima”.
Cum se schimbă marile orașe ale lumii?
În multe orașe, acest proiect de remodelare urbană este deja în curs de desfășurare. În New York, s-au plantat peste un milion de copaci pentru a face umbră și a curăța aerul. În Sevilla, urbaniștii folosesc tehnologia străvechilor izvoare subterane pentru a răcori orașul fără a depinde de aerul condiționat.
În Freetown, Sierra Leone, oficialii creează grădini urbane, îmbunătățesc accesul la apă curată și montează copertine din plexiglas peste piețele în aer liber pentru a face umbră oamenilor în timpul cumpărăturilor.
În Los Angeles, echipele de lucrări publice vopsesc străzile în alb pentru a crește gradul de reflexie. În India, se fac experimente cu acoperișuri verzi, care absorb căldura și creează spațiu pentru cultivarea hranei.
Orașe precum Orlando, din Florida, și Tempe, din Arizona, sunt pioniere în dezvoltarea centrelor de reziliență – practic, centre comunitare dotate cu generatoare electrice de rezervă, Wi-Fi și aer condiționat, unde locuitorii se pot refugia în timpul perioadelor de căldură extremă.
Informează-te despre valurile de căldură extremă din cartea ,,Căldura te va ucide prima”, scrisă de jurnalistul științific Jeff Goodell, tradusă de Horia Ghibuțiu și publicată la Editura ZYX Books.
