Deputații au adoptat astăzi Strategia privind Conservarea Biodiversității pentru perioada 2026-2030. Proiectul, jalon de 972 de milioane de euro din PNRR, a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru”, 89 „împotrivă” și 11 abțineri . Chiar dacă PNL și USR nu au susținut proiectul în forma care a fost aprobată de comisie, cele două grupuri parlamentare au votat totuși „pentru” în plen.
Având în vedere că legea a fost modificată la Camera Deputaților, față de forma adoptată ieri de Senat, legea va reveni mâine la Senat pentru a fi pusă în acord. Dacă trece și de Senat, legea merge pe masa președintelui. Nicușor Dan va decide dacă o promulgă, o atacă la CCR sau o întoarce în Parlament pentru reexaminare.
Proiectul este unul dintre jaloanele din PNRR care valorează aproape un miliard de euro și până la 31 august trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial pentru ca România să încaseze banii de la Bruxelles.
Dezbateri maraton în comisii
Legea pentru Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității în perioada 2026-2030 a fost dezbătută în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților timp de aproape șase ore.
Discuțiile din comisii s-au centrat pe modificările pe care fiecare grup parlamentar a vrut să le aducă proiectului, una dintre cele mai importante fiind reducerea țintelor pentru ariile protejate. Practic, România nu va mai trebui să extindă ariile la 30%, așa cum prevedea proiectul propus de ministra Mediului Diana Buzoianu, ci la 25%. La fel se întâmplă și pentru ariile strict protejate. Extinderea lor nu va atinge 10%, ci doar 5%, la propunerea PSD.
Fiind de fapt o strategie, nu sunt introduse noi obligații sau sancțiuni, ci doar ținte sau recomandări
„În strategie 80% din obiective sunt continuarea celorlalte 2 strategii. obiectivele sunt luate din tratate europene pe care România și le-a asumat deja”, au explicat pentru HotNews surse care au participat la elaborarea strategiei.
Disensiunile din ședințele comisiei s-au mutat în plen. Primul care a luat cuvântul a fost deputatul USR Radu Mihaiu, care a spus că „un miliard de euro a fost măcelărit în comisii”.
„Au fost adoptate amendamente care pur și simplu aruncă în aer Strategia pentru Biodiversitate, pe care și-a asumat-o România. Ați lăsat lipsită de substanță această strategie pentru că nu vreți să aibă o finalitate juridică. Ați făcut toate aceste lucruri numai ca să vă bateți joc de un jalon”, a mai spus el.
USR și PNL au votat totuși „pentru”.
Mircea Fechet (PNL), fost ministru al Mediului, a acuzat că legea „a fost făcută «harcea parcea»”, dar că și liberalii vor vota „pentru”, pe motiv că „nu putem risca sa pierdem aproape un miliard de euro”.
Apoi, el a dat un exemplu de contradicție, despre care spune că a fost introdusă odată cu amendamentele PSD și AUR:
„Aș vrea să îmi permiteți să vă dau exemple din strategie: compensarea integrală a fermierilor afectați. Aceeași strategie spune că din fondul de mediu nu pot fi finanțate decât instituții publice. Cu alte cuvinte, cu o mână le arătam fermierilor că le-am dat bani, cu alta le-am închis casieria”.
La cuvânt a urmat Mihai Ghigiu, deputat PSD, care și-a început discursul prin a spune că „toată lumea de aici își dorește sa protejeze natura însă în momentul în care protejezi natura nu poți să nu te gândești la bunăstarea oamenilor, că România are nevoie de autostrăzi”.
50 fizic, 219 online, la votul pentru un miliard de euro
269 de deputați au votat, însă doar 50 au fost fizic în plenul Camerei Deputaților.
Plimbat între Guvern, instanță și Parlament
În mod normal, astfel de strategii sunt adoptate de Guvern, dar Sorin Grindeanu a atacat în instanță actul normativ. El a invocat depăşirea limitelor constituţionale şi legale ale mandatului unui Guvern demis, deoarece promovează politici noi şi reprezintă exercitări ale atribuţiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile.
Drept urmare, premierul Bolojan a retras hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității. Ilie Bolojan spunea atunci că, deşi nu are niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor de guvern, nu îşi poate asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Strategia a fost apoi depusă la Parlament, sub forma unui proiect de lege.
