„În momentul de față sunt pentru interzicerea TikTok”, spune un deputat PNL, după ce o ambulanță a fost atacată în județul Cluj în urma unei postări pe rețeaua de socializare. Cazul a redeschis discuția despre o lege anti-dezinformare, inițiată anul trecut de ministrul Radu Miruță și pe care acesta o vrea acum adoptată. Hotnews a vorbit cu cinci parlamentari despre un astfel de proiect.
- Mihai Ghigiu (PSD) spune că e nevoie de o lege negociată între partidele, dar crede că soluția pe termen lung e alta.
- Alexandru Muraru (PNL) e „pentru interzicerea TikTok” și spune de unde ar trebui să înceapă dezbaterea despre rețelele sociale
- Petrișor Peiu (AUR) afirmă că „pericolul de abuz e mai mare decât eventualul câștig al unei dezinformări”.
- Csoma Botond (UDMR) e de acord cu reglementarea, însă spune că experiența din Franța arată punctele slabe
- Oana Murariu (USR) nu vrea interzicerea rețelelor sociale, dar vorbește de „un răspuns unitar”.
Radu Miruță, deputat USR și ministru interimar al Apărării, a depus în 2025 un proiect de lege care obligă platformele sociale foarte mari să limiteze conținutul ilegal, instigator la ură sau manipulator pe teme de interes național, cu ajutorul unor algoritmi de inteligență artificială. Proiectul, care a trecut tacit de Senat și aflat acum în dezbaterea deputaților, a primit avize negative de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, ANCOM și CNA. Miruță cere punerea pe ordinea de zi a legii și votarea ei.
Ghigiu (PSD): „Sunt vreo 7 proiecte, dar sunt inaplicabile”
Mihai Ghigiu, deputat PSD, spune că a verificat site-ul Camerei Deputaților și a găsit șapte proiecte privind dezinformarea „de la AUR, SOS România, până la USR, tot spectrul”.
„Problema pe care o identific eu la toate este că sunt inaplicabile”, a declarat el într-un dialog cu HotNews.
„Nu definesc termenii, cum ar fi «conținut malițios», apoi cine decide că un conținut este fals sau că produce dezinformare, care sunt instituțiile și ce se întâmplă cu cei care distribuie astfel de conținut, de exemplu”, spune deputatul.
Ghigiu afirmă că e nevoie de o discuție între toate partidele, dar și de instituții care să poată aplica prevederile unei eventuale legi împotriva dezinformării.
„Dacă scopul e doar să facem o poză, să spunem că am rezolvat o situație, ok, putem face asta. Un proiect poate trece relativ ușor de Cameră. Dar cuvântul de bază ar trebui să fie «implementabil». Există această tendință de a veni repede cu o lege pentru a răspunde unei situații care e pe agenda publică. De multe ori sunt doar legi de bifat la capitolul imagine și nu sunt implementabile.”, a mai spus Ghigiu.
Educația, o soluție mai bună
Deputatul PSD consideră că o lege ar fi „un antidot, o soluție punctuală”, însă ce ar trebui să preocupe societatea și politicienii este educația, chiar dacă „e o chestiune pe termen lung”.
„E tot o formă de educație să le explici oamenilor ce au de făcut ca să verifice o știre. Să se uite pe site-uri oficiale, să încerce să găsească în surse de încredere. Cred că e important și să-i pedepsești pe cei care postează astfel de materiale. Dar revin la ideea unui mecanism care să fie funcțional”, a spus el.
Muraru (PNL): „Sunt pentru interzicerea TikTok”
Alexandru Muraru, deputat PNL, spune și el că e nevoie de un proiect de lege care să poată fi aplicat.
„Ar trebui să fie făcut în așa fel încât să nu intre în conflict cu regulamentul european, cu Digital Service Act. În plus, atunci când facem un proiect de lege, chiar dacă pleacă de la o idee bună, ar trebui să fim foarte realiști în felul în care încercăm să îl implementăm. Pentru că, altfel, România e plină de acte normative inaplicabile și nu produc niciun efect”, spune el.
Deputatul crede că dezbaterea ar trebui să înceapă cu interzicerea rețelelor de socializare pentru minori și abia apoi cu introducerea unor reguli cu privire la conținutul din mediul online.
Întrebat dacă un astfel de proiect nu ar deschide ușa către abuzuri care să afecteze libertatea de exprimare, deputatul admite că „și asta e o chestiune”.
„În momentul de față, vă spun că nu văd, în primul rând, un consens la nivelul partidelor parlamentare, doar că vă aduceți aminte că orice astfel de act a avut un consens relativ rapid în cazul unei tragedii. Astfel de cazuri trezesc societatea și clasa politică. Eu văd un pericol, realmente, în momentul de față, sunt pentru interzicerea TikTok-ului”, a adăugat el.
„Acest grad înalt de analfabetism face victime și nu poate fi combătut cu educație suplimentară pentru rețele de socializare dacă gândirea critică este astăzi aproape inexistentă. Mă întreb și eu câte dovezi concrete îi mai trebuie unui stat ca să recunoască că are în față un mecanism cu efecte fizice aproape verificabile asupra siguranței cetățenilor”, a mai spus deputatul liberal.
Peiu (AUR): „Pericolul de abuz e mai mare”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, spune că nu crede că România are nevoie de „nicio lege care să limiteze cumva libertatea de expresie sau care să introducă forme de cenzură”.
„În măsura în care sunt postări în social-media care afectează personalitatea umană sau duce la încălcarea legilor țării, acele postări pot fi condamnate ca atare și cei care le-au făcut pot fi pedepsiți. Nu e nevoie de o lege specială”, a adăugat senatorul.
El e de părere că legea trebuie să „sancționeze niște infracțiuni, nu să pună stavilă libertății de exprimare”. „Pericolul de abuz este mai mare decât eventualul câștig al unei dezinformări”, spune el Peiu.
„Incidentele sunt destul de izolate”
Întrebat dacă crede că există o altă metodă de combatere a dezinformării, pe lângă noi legi și educație, senatorul AUR a spus oamenii mai educați sunt mai greu de păcălit, dar că, în același timp, incidente precum cel din comuna Recea Cristur „sunt destul de izolate”:
„N-am auzit să aibă o frecvență foarte mare, oricum, mai mică decât în multe alte state care nu și-au pus problema să aibă legi care să limiteze libertatea de expresie. Ca principiu, eu sunt împotriva oricărei limitări a libertății de expresie”, a afirmat Peiu.
Csoma (UDMR): „Din păcate, eu sunt sceptic”
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, spune că e de acord cu adoptarea unei legi care să stabilească reguli pentru conținutul postat pe rețelele de socializare:
„Fake-newsul deja a prins și reprezintă un pericol foarte mare pentru societate, dar nu știu cum ar funcționa în practică o astfel de lege. România are de multe ori legi bune, dar sunt probleme cu aplicarea. Poate că puteam să adoptăm o lege bună în Parlament, dar, vă spun sincer, sunt destul de sceptic în privința aplicării ei”.
Deputatul UDMR a explicat că teama lui nu e provocată de perspectiva unor eventuale abuzuri, ci mai degrabă de faptul că CNA sau alte instituții ale statului nu ar avea capacitatea de a urmări toate dezinformările care apar pe social-media.
„Am înțeles ceva din dezbaterile din Franța”
„În dezbaterile din Franța (n.red. – care a interzis accesul la rețelele de socializare pentru copiii care au sub 15 ani) am văzut că erau discuții. Am înțeles că au fost foarte mulți experți care au spus că e foarte ușor pentru un minor să-și facă un profil fals și să declare că au mai mult de 15 ani”, a adăugat Csoma.
El consideră că educația reprezintă o soluție pe termen lung, „or, noi trebuie să facem ceva pe termen scurt și mediu și sunt de acord cu reglementarea”.
„Prin educație, printr-un efort susținut, poți să ai rezultate. Dar cred că trebuie să treacă cel puțin un deceniu ca să educi cetățenii. Și din păcate, cei care au acționat în urma acestor filmulețe apărute pe TikTok, nu sunt la o vârstă la care să mai meargă la școală. Mă întreb dacă, în acest moment, capacitatea statul român să impună aceste legi adoptate în Parlament marilor operatori din online? E foarte greu să le pui în aplicare. Din păcate, eu sunt sceptic”, a precizat Csoma Botond.
Totuși, el spune că parlamentarii trebuie să facă ceva, „să încercăm măcar să facem”.
Murariu (USR): „În mod cert ceva trebuie să se schimbe”
Oana Murariu, deputată USR crede că „în mod cert ceva trebuie să se schimbe”. Ea crede că mecanismele pe care le-au implementat platformele, împreună cu statul român, nu funcționează.
„Procedurile sunt prea complicate și de durată, ceea ce face ca și efectul lor să fie scăzut. Legea USR pentru combaterea dezinformării ar putea fi adoptată extrem de rapid, pentru că este deja în Cameră Decizională. Am văzut că PSD dorește un nou proiect, de la zero. Asta ar fi în fapt o îngropare a oricărei reglementări pentru încă cel puțin 1-2 ani. Cine va răspunde dacă până atunci se întâmplă o tragedie? Putem accepta că proiectul USR e perfectibil și haideți să dezbatem și să vedem cum putem să îl îmbunătățim, asta dacă vrem să avem totuși o reglementare care să producă efecte din acest an”, spune ea.
În legătură cu ideea că o eventuală lege ar putea limita libertatea de exprimare, ea spune că în Constituție este deja prevăzut cadrul în care acest drept trebuie să funcționeze: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Sunt interzise defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial și, atenție, la violenţă publică, precum şi manifestările contrare bunelor moravuri”.
„Nu interzicerea platformelor, ci mecanisme transparente”
Murariu amintește că tot Constituția „prevede expres că răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine autorului”.
„Pe termen mai lung, cred că ar fi de dorit să existe o reglementare unitară la nivel European. Vorbim de provocări care se manifestă în toate statele. Sigur, la o amploare mai mică sau mai mare, și ar fi firesc să existe un răspuns unitar, care să fie mai ușor implementat și de platforme”, adaugă deputata.
De asemenea, ea spune că își dorește să nu se ajungă „la o discuție despre interzicerea acestor platforme, ci despre mecanisme transparente, clare și în care oamenii să aibă încredere și care să frâneze real demersurile de dezinformare”.
