Un raport al serviciilor de informații din Republica Moldova arată că depozitul rusesc de muniții de la Cobasna, Transnistria, conține în prezent aproximativ 14.000 de tone de muniții, dintre care circa 2.800 de tone reprezintă cantitatea netă de exploziv. O eventuală explozie ar face pagube pe o rază de doi kilometri.
- Agenții de presă rusești au vehiculat informația că o explozie ar fi comparabilă cu „a unei arme nucleare” și ar produce un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter.
- „Tema este instrumentalizată politic și informațional de Federația Rusă”, spune serviciul de informații moldovean.
Datele au fost prezentate vineri în cadrul unui raport comun al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și al Agenției de Informații Militare a Ministerului Apărării de la Chișinău. Cea mai apropiată localitate, satul Andreieni, s-ar afla în afara zonei de pagube majore, potrivit simulărilor.
Concluzia raportului este că depozitul rămâne un factor de risc pentru populația Republicii Moldova și a Ucrainei din localitățile aflate în vecinătatea obiectivului, dar probabilitatea unui eveniment cu impact extins este redusă.
Raportul a fost publicat în contextul în care în spațiul public au apărut informații că o eventuală explozie ar putea avea efecte comparabile cu “cele ale unei arme nucleare” și ar produce un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. Informațiile, răspândite de agențiile de știri rusești, s-ar baza pe un studiu al Academiei de Științe a Moldovei vechi din 2005.
Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a afirmat recent că munițiile de la Cobasna „în majoritatea lor sunt vechi și periculoase”, având potențialul de a provoca „o catastrofă ecologică regională și numeroase victime umane”.
Autorii raportului publicat de SIS susțin însă că rezultatele simulărilor și evaluărilor tehnice actuale contrazic scenariul unei explozii echivalente cu o bombă nucleară.
„Chiar dacă ar avea loc o explozie la depozitul la Cobasna, ar avea aceasta într-adevăr forța unei bombe nucleare? Rezultatul simulărilor și evaluărilor demonstrează că această afirmație este falsă”, se arată în document.
Serviciul susține, în același timp, că tema depozitului este instrumentalizată politic și informațional de Federația Rusă.
Potrivit instituției, mesajele oficiale ale Federației Ruse din ultimii zece ani urmează un tipar constant: atunci când Republica Moldova avansează în relația cu Uniunea Europeană, apar declarații alarmiste privind un presupus pericol major la Cobasna. SIS consideră că aceasta indică utilizarea subiectului ca instrument de presiune și intimidare în cadrul războiului hibrid.
„Scenariul unei explozii echivalente cu o bombă nucleară aparține mai degrabă sferei miturilor și a retoricii alarmiste decât realității tehnice”, se arată în raport.
În aceste condiții, potrivit SIS, situația depozitului ar trebui tratată drept „un risc controlabil, nu ca o amenințare de proporții”. Printre prioritățile indicate se numără reducerea graduală a stocurilor, efectuarea unei inspecții independente a depozitului, creșterea securității fizice și monitorizării.
Ce spune SIS despre armamentul de la Cobasna
Potrivit raportului, aproximativ 80% din stocul de muniții este format din carcase, ambalaje și componente inerte, care nu pot detona, se arată în raport. Munițiile sunt păstrate în 42 de construcții de stocare, de trei tipuri: de suprafață, semiîngropate și subterane. Acestea sunt amplasate la distanțe de aproximativ 80-200 de metri una de alta și delimitate prin baraje naturale și artificiale. În cazul unui incident, exploziile s-ar produce succesiv și ar fi însoțite de incendii localizate, nu de o singură deflagrație care să cuprindă întregul complex.
„Această dispersare, combinată cu principiile de dispersie, protecția oferită de infrastructura compartimentată și caracteristicile reliefului, garantează că un eventual incident s-ar manifesta prin explozii succesive și incendii localizate, nu printr-o deflagrație unică de proporții majore”, se arată în raport.
Depozitul se întinde pe o suprafață totală de aproximativ 132 de hectare și are un perimetru de circa 5 kilometri.
„Aceste pagube vor fi limitate pe o rază de până la 2 km de la epicentru, adică în interiorul terenului depozitului cu un perimetru de circa 5 km”, potrivit documentului.
Noua evaluare prezentată de SIS și Agenția de Informații Militare pornește însă de la configurația actuală a obiectivului, de la dispersarea munițiilor în cele 42 de construcții și de la modelarea efectelor unei explozii produse într-o facilitate individuală. SIS spune că analiza tehnică s-a bazat pe date din rapoartele misiunilor OSCE și pe imagini satelitare, surse deschise, informații obținute din surse umane, precum și informații provenite din comunicații și semnale electronice.
Totală lipsă de transparență
SIS susține că, dincolo de cantitatea și vechimea munițiilor, principala problemă este faptul că depozitul se află în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova și nu există transparență privind inventarul și starea actuală a munițiilor.
„Pe lângă cantitatea și vechimea muniției, problema centrală constă în aflarea depozitului în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova și în lipsa totală de transparență”, se menționează în raport.
Instituția amintește că ultima vizită a OSCE la obiectiv a avut loc în 2006, după care accesul a fost interzis.
„După ultima vizită a OSCE din 2006, accesul la obiectiv a fost interzis, transformând o infrastructură militară degradată într-un instrument de șantaj”, susține SIS.
Ce reprezintă depozitul de la Cobasna
Depozitul de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice și amplasat în locația actuală din mai 1949, este cunoscut drept „Depozitul de Artilerie nr. 1411”. Acesta a făcut parte din structurile militare ale Armatei Sovietice, iar după destrămarea URSS a trecut sub controlul Armatei a 14-a a Federației Ruse.
În perioada sovietică, la Cobasna au fost stocate muniții evacuate din toate țările fostului Pact de la Varșovia. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, depozitul a rămas pe teritoriul Republicii Moldova, însă conflictul armat din 1992 a dus la pierderea controlului constituțional asupra regiunii transnistrene, unde este amplasat obiectivul.
În prezent, controlul asupra depozitului este deținut „de facto” de Federația Rusă, iar paza este asigurată de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). La Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile. În perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat.
