Cum justifică CCR „Amendamentul Fritz” din noua lege a Integrității

Deși admit că principiul neretroactivităţii legii civile „are o valoare absolută” în România, judecătorii CCR spun legea că se aplică și „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice în decizia prin care articolul din noua lege a integrității, contestat de USR și PNL, a fost declarat constituțional.

• Amendamentul introdus de PSD în noua lege a fost denumit după numele primarului din Timișoara, unul dintre aleșii care își va pierde mandatul în cazul în care prevederea va rămâne neschimbată.  
• Judecătorii spun că o situaţie de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului.

Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese. Documentul publicat de CCR are 35 de pagini.

Inițial, motivarea a fost publicată de mai multe publicații printre care Gândul.ro și G4Media. Documentul publicat în presă înainte se întinde pe 65 de pagini.

Curtea detaliază raționamentul prin care a declarat constituțional articolul din noua lege a integrității, criticat de USR și PNL. Critica de neconstituționalitate a fost ridicată de 27 de senatori de la cele două partide. 

Judecătorii CCR vorbesc de principiul „absolut” al neretroactivității legii, dar spun că legea se aplică și „situațiilor în curs”

În motivarea deciziei, judecătorii CCR descriu parcursul legislativ și vorbesc despre principiul neretroactivității legii, invocat și de parlamentarii care au ridicat excepția de neconstituționalitate.

„O lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariţia unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, efectele susceptibile să se producă din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că prin dispoziţiile sale legea nouă ar putea desfiinţa sau modifica situaţii juridice anterioare, existente ca o consecinţă a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile”, explică CCR în motivare.

Curtea precizează, însă, că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

„Principiul neretroactivităţii legii civile este de rang constituţional şi are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate”, își continuă judecătorii din CCR raționamentul.

De când spune CCR că se va aplica „Amendamentul Fritz”

Chiar dacă principiul neretroactivității legii este unul absolut, CCR spune că, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea „se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi”.

Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi înseamnă că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, susține CCR în motivare.

Principalele argumente ale CCR privind amendamentul Fritz

• Teza întâi din Constituție reprezintă premisele normative de rang constituțional care trebuie avute în vedere pentru valorizarea principiului neretroactivității legii. O interpretare sistematică a acestor valori și principii având, deopotrivă, natură constituțională impune considerarea efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.

• O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului, ceea ce conduce la discreditarea însăși a funcției/demnității/mandatului exercitat care se întinde pe întregul interval temporal al executării sancțiunii de către titularul funcției/demnității publice/mandatului. O asemenea alterare a autorității și imaginii funcției publice reprezintă un efect viitor – cârmuit de legea nouă – al situației juridice generate de fapta funcționarului/demnitarului public, faptă săvârșită sub legea veche.

• Protejarea integrității și autorității funcției publice în sine, ca abstractizare juridică, este un efect consecutiv și distinct al faptei ilicite a funcționarului/demnitarului public, efect care trebuie să cunoască o reglementare proprie din punct de vedere normativ odată ce cu privire la funcționarul/demnitarul public s-a constatat, în mod definitiv, că se află în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, după caz. 

• Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/ viciat prin fapta titularului său. Rezultă că, în mod organic, norma intertemporală integrează efectele juridice produse de vechea reglementare în noul cadru referențial al protecției integrității de drept public a funcției/demnității/mandatului, eliminând riscurile sistemice cu privire atât la erodarea protecției constituționale acordate funcției publice.

În 17 august, judecătorii CCR au declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese.

Pentru acest așa-numit amendament Fritz, votul a fost 5-3 pentru respingerea sesizării de neconstituționalitate, potrivit surselor HotNews.

În 18 iunie, ÎCCJ a stabilit, printr-o decizie definitivă, că primarul municipiului Timișoara este în conflict de interese. Dominic Fritz, care ocupă funcția din septembrie 2020 și este la al doilea mandat, a primit și interdicția de a mai candida pe o perioadă de trei ani de la încheierea actualului mandat.

Averile rămân secrete

În schimb, Cu unanimitate de voturi a fost declarat neconstituțional amendamentul făcut de AUR privind sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți“.

Cu unanimitate a fost declarată neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare a soțului sau soției.

CCR a mai decis, cu majoritate de voturi, că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare, o combinație între cea de avere și cea de interese.

Ce urmează după deciziile CCR

Ca legea ANI să meargă mai departe și să fie promulgată de președintele Nicușor Dan, trebuie să fie pusă în acord cu decizia Curții.

Va fi nevoie de convocarea ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat pentru a elimina amendamentul declarat neconstituțional de CCR.

Apoi, președintele are de ales – fie promulgă legea, fie o retrimite în Parlament pentru reexaminare.

Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.