Cel mai important grup politic european, cel al Partidului Popular (PPE), și grupul liberal Renew Europe îi cer președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, scrie Politico.
Într-o scrisoare datată luni, 24 august și văzută de Politico, președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew, Valérie Hayer, îi cer lui von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile – parte a PNRR – nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
PPE este grupul politic al PNL, în vreme ce Renew este familia politică a USR.
Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului încalcă legislația UE și Constituția României – și acuză PSD că îl vizează în mod deliberat pe Fritz.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Hayer pentru Politico.
„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică – este o problemă legată de statul de drept”, a spus și Weber.
În scrisoare, cei doi îndeamnă Comisia să transmită „un semnal” înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea și înainte de termenul limită de 31 august pentru reformele care ar permite deblocarea fondurilor UE.
Amendamentul care îl vizează pe Fritz a fost deja declarat constituțional de Curtea Constituțională, iar legea este în prezent din nou în parlament, pentru alte modificări cerute de CCR.
Scrisoarea trimisă către von der Leyen
În scrisoarea trimisă președintei Comisiei Europene, liderii celior două grupuri spun că „Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit oficial ales, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ceea ce ridică suspiciuni că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a soluționa o problemă juridică generală”.
Această lege constituie unul dintre jaloanele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august, pentru a putea accesa ultima tranșă de granturi din cadrul RRF (PNRR), amintește scrisoarea.
Mesajul către Von der Leyen descrie pe scurt cazul lui Fritz, inclusiv decizia Curții Constituționale, care a decis că amendamentul este constituțional, și ridică mai multe obiecții.
„În evaluarea noastră, „amendamentul Fritz” ridică serioase probleme nu doar în ceea ce privește compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii Europene”, spun cei doi.
„Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz intră, de asemenea, în mod direct în sfera dreptului Uniunii”, adaugă ei.
„Primarul Dominic Fritz este cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); mandatul său este, prin urmare, deținut în virtutea aplicării directe a dreptului Uniunii”, mai spun ei.
„Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru Fondul pentru redresare și reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și reprezintă un regres serios pentru statul de drept în România”, spune scrisoarea.
Ce cer Weber și Hayer
În scrisoare, Weber și Hayer spun că Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România: „Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din cadrul RRF, în orice stat membru”.
„Vă îndemnăm să precizați fără echivoc că plata fondurilor din cadrul RRF este condiționată de implementarea acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, dreptul Uniunii Europene, standardele europene în materie de drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția”, spun cei doi.
„Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar oferi un stimulent decisiv Parlamentului României pentru a-și reconsidera poziția, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri nerambursabile europene și contribuind la finalizarea cu succes a reformelor din cadrul RRF în România”, mai spune scrisoarea.
Cei doi mai avertizează că nu mai este mult timp.
„Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Mai există o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august”, spun ei.
