Profesoara de ştiinţe politice Alina Mungiu-Pippidi vorbeşte, într-o discuție cu HotNews, despre cazul lui Lucian Pahonțu și despre influența pe care, în opinia sa, serviciile secrete și oamenii din aceste structuri o au asupra puterii politice. Ea critică faptul că Pahonțu a rămas la conducerea SPP timp de peste două decenii și spune că simpla sa plecare din funcție nu ar fi suficientă.
„Ce facem cu dosarele lui Lucian Pahonţu despre toți oamenii politici? Cine crede că nu rămâne stăpânul lor și după pensionare se înșală”, spune Alina Mungiu-Pippidi, într-un dialog pentru publicul HotNews, după ce jurnaliştii Recorder şi Snoop au arătat că şeful Serviciului de Pază şi Protecţia a participat la reprimarea revoluţionarilor din ’89, în calitate de ofiţer de Securitate, iar Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat, fără rezultat, timp de 18 ani.
Investigațiile publicate de Recorder și Snoop au readus în atenție trecutul lui Lucian Pahonțu, care conduce Serviciul de Protecție și Pază din 2005, precum și verificările începute în cazul său de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Recorder a arătat că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și comandant de pluton la UM 0305 Băneasa. Potrivit documentelor prezentate de publicație, pe 21 decembrie 1989, Pahonțu s-a aflat cu plutonul său în zona Intercontinental din București, unde forțele regimului comunist au reprimat violent manifestația. Recorder a documentat și implicarea sa în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității, înaintea Mineriadei.
Snoop a arătat apoi că, după 18 ani, CNSAS nu a finalizat verificarea lui Lucian Pahonțu privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității.
HotNews a întrebat-o pe politologul Alina Mungiu-Pippidi cum vede cazul Pahonțu și ce spune acesta despre raportul dintre serviciile de informații și puterea politică din România.
„Nimănui nu i-a păsat vreodată de trecutul lui securist”
Alina Mungiu-Pippidi spune că trecutul lui Pahonțu în structurile regimului comunist nu reprezintă, în opinia sa, o informație cu totul nouă. Problema este, susține ea, că acest trecut nu a contat în cariera sa de după 1989.
„Faptul că generalul Pahonțu are un trecut în securitatea lui Ceaușescu, la Băneasa, nu e deloc o noutate (poate ignorăm și că SRI, SIE și STS se trag din diferite departamente ale Securității). Și nici faptul că nimănui nu i-a păsat vreodată de trecutul lui securist nu e nou, așa cum sub ochii noștri nimănui nu îi pasă de integritate în România. CCR a trântit complet transparența declarațiilor de avere, iar partidele din România reclamă la Bruxelles doar cazul Fritz, pentru că acela le atinge interesele. Pe cine doare că Pahonțu și oamenii lui erau în dispozitivul de la Intercontinental pe 21 decembrie 1989?”
„Prelungirile succesive ale mandatului lui Pahonțu arată că omul are control asupra celor care fac numirile”
Lucian Pahonțu a fost numit director al SPP în decembrie 2005, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, și a rămas la conducerea instituției în mandatele lui Klaus Iohannis și Nicușor Dan.
În noiembrie 2024, Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar. Măsura nu a însemnat însă și eliberarea sa din funcția de director al SPP, pe care o ocupă în continuare.
Pentru Alina Mungiu-Pippidi, faptul că Pahonțu a rămas atât de mult timp la conducerea serviciului este „un semn al influenței sale asupra puterii politice”.
„Prelungirile succesive ale mandatului lui Pahonțu la conducerea SPP arată că omul are control asupra celor care fac numirile. E atât de arogant încât a declarat chiar el că sponsorizează oameni politici, cazul Funeriu. E încă un exemplu de stat paralel lăsat moștenire de Traian Băsescu urmașilor, care acum trebuie să se descurce cu el. Statul român e demult capturat de oameni cu asemenea legături.”
Cum vede vulnerabilitatea președinților Iohannis și Nicușor Dan
Mungiu-Pippidi susține că atât Klaus Iohannis, cât și Nicușor Dan au fost vulnerabili în relația cu structurile de forță pentru că au ajuns la Cotroceni fără suficientă experiență și fără echipe pregătite în jurul lor.
„Președinți ca Iohannis și Nicușor Dan au fost vulnerabili tocmai pentru că, deși spre deosebire de Băsescu nu au avut legături cu vechea securitate, au venit la putere incredibil de nepregătiți, și personal, și ca anturaj, și au căzut victime celor care s-au oferit «să ajute», că știu pe ce butoane să apese, etc.”
Politologul critică și felul în care administrația lui Nicușor Dan tratează, în opinia sa, problema influenței serviciilor:
„Câtă atenție dă președintele Dan securismelor se vede din comisia lui Valentin Naumescu, un amestec de grade inferioare din toate armele, unde unii sergenți se declară generali, iar alții au fost de partea lui Călin Georgescu în timp ce conferențiau la SRI. Ce plan să existe ca să lupți cu captura, când comisia asta e nouă? Nu există niciun plan. Și e evident că acești oameni conduc, dovadă ideea ridicolă de a compune rapoarte despre identitate sau influența rusă pe 20 de ani, deși nu au fost în stare să dovedească nimic pentru anul 2024, cum nu sunt în stare să prindă și să arate niciun spion rus.”
Valentin Naumescu este, din noiembrie 2025, consilier prezidențial pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan.
Mungiu-Pippidi, despre informațiile publicate în cazul Pahonțu
Mungiu-Pippidi vorbește și despre felul în care ajung în presă informații despre persoane din conducerea serviciilor. Ea face o comparație cu informațiile apărute în 2017 despre vacanțele petrecute împreună de fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea și Sebastian Ghiță, inclusiv în Toscana:
„Acestea fiind spuse, cei care servesc presei «dezvăluiri» despre generalul Pahonțu sunt probabil la fel de puțin inocenți ca aceia care au dat drumul pozelor lui Coldea în vacanță în Toscana cu Sebastian Ghiță, imediat după ce Iohannis ajunsese președinte. Iohannis a avut bărbăția să-l dea afară pe Coldea, deși era conștient că era manipulat de o grupare anti-Coldea, și a reușit să folosească serviciile în jocul lui politic: cum să țină PSD în afara puterii chiar când câștigau alegerile și cum să țină liberalii la guvernare, deși nu erau în stare să câștige nimic.”
„Pahonțu ar trebui să iasă la pensie”, dar problema nu s-ar încheia aici
Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, dar a rămas director al SPP. Mungiu-Pippidi spune că ar trebui să plece și de la conducerea serviciului, însă consideră că influența acumulată în cei peste 20 de ani petrecuți în funcție nu ar dispărea automat.
„Da, Pahonțu ar trebui să iasă la pensie, oficial a și ieșit, dar ce facem cu dosarele lui despre toți oamenii politici? Cine crede că nu rămâne stăpânul lor și după pensionare se înșală. Plus, deși ar fi un început bun să plece Pahonțu, există riscul ca locul să fie ocupat de niște rivali de aceeași teapă. Că numai securiștii sunt în excedent.”
Mungiu-Pippidi spune că plecarea lui Pahonțu nu ar fi suficientă și pune sub semnul întrebării capacitatea lui Nicușor Dan de a reduce influența serviciilor asupra statului: „Cum să scapi de captura serviciilor e o provocare uriașă, iar din păcate lumea nu mai crede că Nicușor Dan are voința sau interesul să se apuce de așa ceva . Pe fond, dacă nu ai experți, dacă nu ai partid, dacă nu mai ai prieteni, ce îți mai rămâne? Nici măcar imaginația unui stat care funcționează normal”.
