Teoriile lansate de catre pasionatii de istorie, dar si de cercetatori sunt extrem de diverse. Unele dintre ele frizeaza absurdul.
Pasiunea pentru trecutul dacic al Romaniei este una imensa. Dincolo de cercetarile istoricilor, exista un interes al publicului larg, iar unii dintre pasionatii de istorie au dat in dacopatie, termen brevetat de jurnalistul Dan Alexe. Dezbaterile de pe Internet sunt aprinse si lipsite, in multe cazuri, de un echilibru minim. Capitala dacilor, Sarmisegetuza Regia, starneste un interes imens, iar unii dintre cei interesati de subiect cred ca in perioada Craciunului apar tot soiul de energii divine ori extraterestre.
Dincolo de retinerea cu care trebuie privite aceste teorii, existenta unor adevarate „pelerinaje” in Muntii Orastiei este un fapt incontestabil. Iar interesul publicului a adus pe piata ideilor teorii care incearca sa explice de ce romanii au distrus acest oras dacic. Una dintre ele sustine ca dacii practicau sacrificiile umane si ca ritualul prin care unul dintre tinerii de seama ai comunitatii era aruncat in sulite pentru a fi trimis drept sol la Zamolxis este motivul pentru care romanii au distrus capitala regatului dac. O alta teorie, legata, de asemenea, de religia dacilor sustine ca stramosii romanilor ar fi practicat canibalismul ritualic, iar din acest motiv romanii au trecut totul prin foc si sabie. Bineinteles, nu exista vreo dovada incontestabila care sa fundamenteze aceasta teorie. O a treia teorie se refera la faptul ca distrugerea cetatii de scaun ar fi fost o masura menita a impiedica refacerea puterii regale in Dacia. Insa lista teoriilor este mult mai lunga. Sunt cazuri in care cei care le emit nici macar nu stiu ce a reprezentat, in realitate, capitala regatului dac.
Un Stonehenge romanesc
Sarmisegetuza Regia sau Sarmisegetuza Basileion este o asezare pe care unii dintre istoricii romani au comparat-o cu cea de la Stonehenge din Marea Britanie. Alti istorici o considera drept centrul celui mai complex sistem de fortificatii din Europa, din afara lumii greco-romane, deci din lumea „barbara”. Sarmisegetuza a fost resedinta tragicului regele Decebal, care a fost ucis ori s-a sinucis, istoricii au pareri diferite in legatura cu acest fapt, dupa ce regele dac a fost infrant de catre romani. Iar Sarmisegetuza a fost cucerita abia dupa un asediu indelungat, in urma invaziilor romane din anii 101 – 102 si 105 – 106, dupa ce asediatorii au reusit sa distruga sistemul de conducte care alimenta cu apa garnizoana ce apara cetatea. Caderea Sarmisegetuzei a echivalat cu disparitia simbolica a unui popor, iar pentru romani, aceasta poveste dramatica seamana cu cea a caderii Troiei.
Limba dacilor este putin cunoscuta. Totusi, unii dintre istorici, precum Constantin Daicoviciu, Liviu Marghitan sau Ioan Russu, cred ca Sarmisegetuza ar fi avut intelesul de Cetatea de pe stanca sau Cetatea inalta. Alti istorici ii contesta. Este cert insa ca la Sarmisegetuza se afla centrul politic, militar si religios al regatului dac. Cetatea Sarmisegetuza este cea mai mare fortificatie de pe cuprinsul regatului lui Decebal. Fortificatia este situata pe varful unei stanci cu altitudinea de 1.200 de metri. Ea era centrul strategic al unui sistem de aparare care cuprindea sase citadele. Fortareata de la Sarmisegetuza era, de fapt, un patrulater cons?truit din blocuri masive de piatra, asamblate dupa modelul cunoscut de istorici dub denumirea latina de murus dacicus. Concret, zidul cetatii era format din doua ziduri paralele din piatra masiva, intre care era asezata o umplutura din lut si din pietris. Cele doua ziduri erau legate prin intermediul unor barne de stejar, ale caror capete erau sculptate in forma de coada de randunica. Uneori, capetele barnelor erau intarite cu plumb. Incinta fortificata ingloba cinci terase suprapuse, cu o suprafata de 30.000 de metri patrati. Zidul cetatii avea o grosime de trei metri si o inaltime de 4-5 metri. Configuratia incintei fortificate valorifica oportunitatile oferite de terenul montan. Spre …
