Crestin-ortodocsii il sarbatoresc, luni, pe Sfantul Apostol Andrei,?crestinatorul neamului romanesc, numit si „Cel dintai chemat” intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat. Aceasta sarbatoare este cunoscuta pentru?obiceiul de a pune grau la incoltit pentru testarea belsugului din anul urmator, relateaza Mediafax.?
Din Biblie aflam ca?Andrei este fratele apostolului Petru. Originari din Betsaida, localitate situata pe malul Lacului Genezaret, ei aveau o casa in Capernaum si erau pescari.
Evanghelia lui Ioan spune ca Andrei ar fi fost mai intai ucenic al lui Ioan Botezatorul. Cand a vazut, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan aratand catre Iisus si zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridica pacatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunandu-i fratelui sau Petru: „Am gasit pe Mesia, care se talcuieste Hristos”. De aceea Andrei a fost numit „Cel dintai chemat”.
Chemarea lui Andrei la apostolie este relatata de Sfantul Evanghelist Matei prin cuvintele: „Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon, ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: „Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni”. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa el”.
In Evanghelii, Sfantul Andrei mai este mentionat doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti, iar a doua oara, dupa invierea lui Lazar, cand, impreuna cu Filip, l-a instiintat pe Iisus ca niste elini, veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-l vada.
Numele „Andrei” deriva din grecescul „Andreas”, care inseamna „viteaz”, „barbatesc”.
Traditia Bisericii arata ca, dupa inaltarea lui Hristos la cer si dupa Cincizecime, apostolii au tras la sorti ca sa mearga in toata lumea pentru propovaduire. Atunci, lui Andrei i-au cazut sortii sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (in prezent Dobrogea) si pana in Crimeea.
Andrei a avut si un sfarsit de mucenic, fiind rastignit la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus Crucea Sfantului Andrei.
Sfantul Apostol Andrei a fost inscris in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane cu cruce rosie inca din 1995, iar in 1997 Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Acelasi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de praznuire a sfantului, 30 noiembrie, sa fie proclamata sarbatoare bisericeasca nationala.
Ziua Sfantului Andrei a fost declarata prin lege sarbatoare publica si este zi libera din 2012.
Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei apare, in 30 noiembrie, in calendarele ortodox, romano-catolic, lutheran si anglican. In Scotia, insa, el este sarbatorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfantului Andrei.
Ajunul Sfantului Andrei este considerat unul dintre momentele in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. „Andreiu” cap de iarna”, cum ii spun bucovinenii, permite astfel interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”. Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca sa alunge duhurilor rele la oameni si animale.
In noaptea Sfantului Andrei se desfasoara, astfel, cea mai importanta „actiune”: pazitul usturoiului. Fete si flacai vegheaza si petrec, tocmai pentru ca usturoiul sa capete calitatile necesare pentru a-i proteja impotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brau va servi …
