Confruntate cu realitatea din teren care se deterioreaza cu fiecare zi, statele membre UE, ai caror ministri de Interne s-au intalnit ieri dupa-amiaza intr-o reuniune de urgenta, raman blocate de divergentele privind cotele obli-gatorii de imigranti. In aceste conditii, presedintele Consiliului, Donald Tusk, a demarat discutiile pentru un summit de urgenta. Romania nu si-a schimbat pozitia privind respingerea cotelor obligatorii.
Fiind cea mai mare tara europeana si aflandu-se in centrul continentului, Germania are si cei mai multi vecini, toti 9, membri ai spatiului Schengen de libera circulatie. Daca Germania suspenda regulile Schengen si reintroduce controlul la frontiere, atunci libera circulatie in Uniunea Europeana este moarta de facto. Iar duminica spre seara, Germania a facut exact acest lucru, deocamdata limitat la granita cu Austria, principala tara de tranzit a imigrantilor care sosesc neintrerupt din Ungaria. Numai in acest weekend au ajuns la München peste 17.000 de refugiati, ceea ce duce numarul celor sositi de la 31 august in Germania la 63.000 si al celor care au ajuns anul acesta in Germania la 450.000. Autoritatile bavareze au declarat ca au ajuns la capatul resurselor logistice si ca nu isi pot permite sa primeasca „un mic orasel pe zi”. In timpul noptii, autoritatile germane au blocat temporar circulatia trenurilor dinspre Austria si au introdus puncte de control pe autostrada. Ministrul federal de Interne, Thomas de Maiziere, a dat asigurari ca reintroducerea controalelor este „temporara”, deci in acord cu regulile Schengen care permit o astfel de masura in caz de amenintare la adresa securitatii nationale, dar nu a spus si cat va dura aceasta perioada temporara. Potrivit unui responsabil al guvernului Bavariei, „cel putin cateva saptamani”.
Potrivit mai multor publicatii germane, masura luata de Berlin reprezinta un raspuns la lipsa de solidaritate a tarilor europene, dar si – un punct de vedere impartasit si de revista The Economist – o forma de presiune si o amenintare subtila la adresa tarilor din Est care refuza sa accepte cote obligatorii de refugiati. Nimeni nu a formulat vreo amenintare directa, multumindu-se sa evoce „consecinte”, dar sugestia este ca, drept raspuns la refuzul lor de a primi cotele alocate de planul Comisiei Europene, „masurile temporare” de control al frontierelor dinspre Est ar putea dura o perioada foarte lunga de timp.
Imediat dupa anuntul german, a urmat o reactie in lant a tarilor vecine. Mai intai Cehia a anuntat ca isi va intari controalele la granita cu Austria, apoi a urmat Austria, care va trimite militari la granita cu Ungaria „pentru a acorda sprijin umanitar” si Slovacia. In sfarsit, Polonia a anuntat ca este gata sa faca acelasi lucru. In fata inchiderii accesului spre Vest, Guvernul de la Budapesta a reactionat extrem de dur. Astazi va fi completat gardul de patru metri de la granita ungaro-sarba si tot de azi intra in vigoare o noua legislatie anti-imigratie care permite arestarea si condamnarea imigrantilor care trec ilegal frontiera. In Ungaria au sosit duminica peste 5.800 de refugiati, un nou record, si, pe acest fond, Ministerul de Interne a anuntat masuri de urgenta de securitate incepand de la?ora 0.00. 3.000 de soldati unguri vor fi desfasurati la granita cu Serbia.
Consiliul JAI?nu decide nimic
Desi la reuniunea de urgenta a ministrilor de Interne – Consiliul Justitie si Afaceri Interne – ai statelor membre UE trebuia sa se voteze asupra planului de relocare a 40.000 de imigranti ajunsi in primavara in Europa si sa se discute despre distributia altor 120.000 pe baza planului propus de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, acest lucru era putin probabil, ieri, in debutul reuniunii. Consiliul s-a incheiat dupa inchiderea editiei, dar potrivit unui draft al concluziilor reuniunii de urgenta citat de corespondentul Radio France Internationale ministrii de interne ai UE nu urmau sa ia nici o decizie definitiva. Cuvantul „obligatoriu” nu figura in proiectul de document referitor la redistribuirea celor 160.000 intre 22 de state membre (Ungaria, Grecia si Italia ies din discutie fiind cele mai afectate, iar Marea Britanie, Irlanda si Danemarca au dreptul sa opteze sa nu participe la deciziile UE).
Conform proiectului de concluzii al reuniunii extraordinare, miniṣtrii vor recunoaṣte „urgenṭa ṣi gravitatea situaṭiei. Ei vor fi de acord ca Grecia, Italia si Ungaria, care au acum cel mai mare numar de refugiaṭi, sa fie ajutate.
Potrivit RFI, miniṣtrii de Interne vor spune ca documentul Comisiei, prezentat in 9 septembrie, „reprezinta o buna baza de discuṭie”, dar nu vor merge mai departe. Expresia „cote obligatorii” nu apare insa in proiectul de concluzii. In aceste conditii, ramane ca decizia sa fie luata de Consiliul European (reuniunea sefilor de stat sau de guvern) si, deja presedintele Consiliului, Donald Tusk, ar fi demarat discutiile pentru convocarea unui summit de urgenta in urmatoarele zile.
Va mentine?Romania refuzul cotelor?obligatorii?
Este greu de spus in acest moment, dar daca va ramane in minoritate, pozitia Romaniei va fi serios subrezita. Deocamdata, stim ca duminica in cadrul convorbirii telefonice avute de Klaus Iohannis cu Jean-Claude Juncker, presedintele roman a reafirmat refuzul tarii noastre de a accepta cote obligatorii de refugiati. Iar ieri Iohannis a reiterat ideea. „Incet, incet tematica cotelor obligatorii va disparea. Nu mi se pare normal ca o tara sa fie obligata la ceva ce nu poate sa faca. Sa se ia o decizie care sa redeschida falia intre Est si Vest, mi se pare un lucru fundamental gresit”, a declarat presedintele Iohannis. Insistand asupra complexitatii procesului de integrare in societate a unui numar mare de imigranti si refugiati, seful statului a completat ca Romania nu este nici „xenofoba, nici autista, nici separatista”, ci ca isi doreste sa contribuie la gasirea unor solutii sustenabile.
Si ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat ca mandatul sau la Consiliul JAI este sa refuze „cu modestie” cotele obligatorii. Cata vreme va exista un front comun al opozantilor acestor cote, atunci aceasta pozitie va putea fi mentinuta, dar daca vor aparea fisuri ca urmare a presiunilor germano-franceze si a ultimelor masuri luate de Germania privind controalele la frontiera, atunci Romaniei ii va fi greu sa isi mentina refuzul. In principiu, decizia poate fi luata cu o supermajoritate sau „majoritate calificata”, ceea ce presupune 55% din state, care sa reprezinte 65% din populatia UE sau, daca Marea Britanie, Irlanda si Danemarca aleg sa nu participe la decizia UE, atunci 65% din populatia tarilor participante.
Potrivit RFI: „tehnic, decizia cotelor obligatorii ar fi putut fi luata, pentru ca erau necesare doar 18 din 28 de voturi pentru ca decizia sa treaca iar UE are acum reunite cele …
