Anul acesta s-ar putea decide soarta Palatului Stirbei din Bucuresti, in prezent domeniu aflat in proprietate privata unde, de zece ani, un investitor incearca sa ridice un ansamblu rezidential si comercial controversat.
Veche de 180 de ani, fosta resedinta de domnitor si fost muzeu de arta socialista, cladirea monument istoric Palatul Stirbei, de pe Calea Victoriei, gazduieste in prezent un club de noapte, un bistro si o mica gale?rie de arta. In spatele palatului, unde? se intinde acum o gradina de vara, urmeaza sa se ridice un ansamblu rezidential si comercial care a iscat scandal si controverse in ultimul deceniu. ?
De-a lungul anilor, fiecare proprietar al Palatului Stirbei a vrut parca sa-i stearga trecutul. Construita intre 1833 si 1835 la ordinul lui Barbu Stirbei, logofat si ulterior domnitor al Tarii Romanesti, cladirea devine ?rapid o atractie a orasului. Dupa preluarea de catre comunisti, palatul se transforma in muzeu de arta populara, apoi de ceramica si sticla. La inceputul anilor 2000, mostenitoarea familiei Stirbei, baroana Ileana Kripp-Costinescu, recupereaza palatul. In 2005, il vinde pe 10 milioane de euro omului de ?afaceri Ovidiu Popescu, fost magnat al petrolului in perioada comunista, presedinte al companiei Petrolimportexport SRL. In 2005, acesta propune ridicarea unui complex? reziden?tial si comercial de lux in spatele Palatului Stirbei. De zece ani, acelasi proiect dezbina in tabere pro si contra, ministri, ?ONG-isti, arhitec?ti, specialisti in urbanism.
Complex rezidential si ?comercial, la 17 metri de palat
La sfarsitul lunii iunie 2015, proiectul imobiliar a primit un impuls din partea Primariei Municipiului Bucuresti, al carui arhitect-sef a semnat avizul preliminar de urbanism.
„Pe baza lui poate sa isi ceara avizele de la alte institutii. Dupa ce le aduna, vine cu ele la noi si atunci se da avizul final. In principiu, se face o hotarare de Consiliu. Daca trece, se executa, are dreptul sa construiasca.”, a explicat pentru „Romania liberaa” arhitectul-sef ??Gheorghe Patrascu.
Astfel, la 17 metri in spatele palatului ar urma sa fie ridicat un complex rezidential si comercial de sapte etaje, cu o inaltime maxima de 34,5 metri, cu destinatia blocuri de locuin?te si galerii comerciale de lux. Proiectul prevede un zid de vegetatie intre Palatul Stirbei si noile cladiri, precum si o? parcare subterana de 500 de locuri.
Proiectul mai are nevoie de aprobari, inclusiv de la Comisia Tehnica de Circulatie si de la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, dar are unda verde de la cele doua insti?tutii cu un cuvant greu de spus: Primaria Municipiului Bucu?resti si Ministerul Culturii.
Arhitectul-sef al Capitalei da vina pe legile urbanistice si de protectie a patrimoniului pentru aceasta „lucrare complicata, discutata si disputata”.
„Sistemul din Romania e discutabil. In momentul in care se vinde o proprietate, ar trebui sa scrie clar in cartea funciara ce poti sa faci pe ea. Intr-o tara normala, scrie in cartea funciara: „ti se da inapoi monumentul in anumite conditii”. La noi nu se vrea. El (n.r. – investitorul) are, teoretic, drept de construire prin faptul ca apare in reglementari de urbanism ca zona construibila. Dar un monument istoric ar trebui sa aiba o delimitare a zonei de protectie, care nu e facuta, si o fisa de folosinta care, din cate stiu eu, nu exista la majoritatea monumentelor istorice. Dar primaria nu are nici o structura care sa se ocupe de problemele astea.”, spune Patrascu, facand referire la Legea 422 din 2001 de protejare a monumentelor istorice.
La articolul 9, legea precizeaza ca „pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie, delimitata pe baza reperelor topografice, geografice si urbanistice, in functie de trama stradala, relief si caracteristicile monumentului istoric, dupa caz, prin care se asigura conservarea integrata si punerea in valoare a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural.” Incalcarea acestei obligatii se vede cu ochiul liber la Palatul Stirbei, unde functioneaza noaptea un club si ai carui pereti sunt pictati, pe alocuri, cu graffiti. Mai mult, pe fatada laterala se pot observa unele crapaturi. Din 2013, terenul este inchiriat, in spatele palatului fiind deschisa gradina de vara Eden, iar in interiorul cladirii functio?neaza un bistro si un club de noapte cu acelasi nume.
Fost ministru al Culturii: „DNA-ul ar trebui sa verifice proiectul”
Arhitectul-sef al Capitalei plaseaza responsabilitatea pe Ministerul Culturii, al carui aviz, din iunie 2013, a fost momentul de cotitura al proiectului, dupa scandaluri care au zguduit institutia.?
Un opozant al proiectului a fost actualul deputat Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii pe timpul lui Emil Boc.?
„Sunt niste probleme evident dubioase. La acelasi proiect, s-a spus „nu” si apoi, „da”. Ar trebui ca inclusiv DNA-ul sa verifice acel proiect, daca nu difera substantial de prima varianta pe care am refuzat-o eu si apoi si Kelemen Hunor (n.r. – minis?trul al Culturii intre decembrie 2009 si mai 2012). Strategia domnului Popescu a fost sa vina cu o propunere care sfida reglementarile urbanistice ca apoi sa propuna un alt proiect, care depasea si el reglementarile, dar aparent facea o concesie. Am zis „nu” proiectului, incalca legea.”, a declarat Theodor Paleologu pentru „Romania liberaa”, care a fost dat in judecata de investitor pentru ca s-a opus constructiei.
Palatul Stirbei este monument istoric de clasa A, adica valoarea sa este „nationala si universala”. Proprietarii, fie ei autoritati publice sau persoane private, sunt obligati sa asigure „paza, intretinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea si punerea in valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice,” potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
„Monumentul suferise ?prejudicii ireparabile”
De-a …
