de Catalina Cocolos Publicat la: 11.08.2015 19:14 Ultima actualizare: 11.08.2015 19:21
Gheorghe Bunea Stancu si Ioan Niculae au savarsit infractiunile dovedind o indrazneala deosebita si avand drept scop bunastare personala, iar incercarea de a influenta pe cai oculte alegerea presedintelui Romaniei este o activitate reprobabila, arata CAB in motivarea data in dosarul „mita la PSD”.
Curtea de Apel Bucuresti (CAB) arata in motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul presedinte al Consiliului Judetean Braila, la trei ani de inchisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu si Viorel Barac, la cate doi ani si jumatate, cu executare, in dosarul „mita la PSD” ca inculpatii „au savarsit infractiunile dovedind o indrazneala deosebita si avand drept scop bunastare personala, in dauna unor valori esentiale pentru statele democratice, respectiv alegerea in conditii de transparenta a unui presedinte de republica, buna desfasurare a activitatii partidelor politice si desemnarea pe criterii de competenta si reprezentativitate a persoanelor in functii de conducere in administratia publica”.
„Incercarea de a influenta pe cai oculte alegerea Presedintelui Romaniei este o activitate reprobabila, iar o perioada petrecuta in regim de detentie ar fi apta sa ii corijeze pe inculpati, la aceasta actiune de indreptare, urmand a participa si cadrele cu atributii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi”, se precizeaza in motivarea instantei.
Mai mult, Curtea de Apel retine ca „institutele de sondare a opiniei publice trebuie sa se ocupe cu cercetarea si nu este permis vreunui reprezentant al acestora sa sprijine activitatea infractionala a unor politicieni sau persoane cu influenta in lumea politica”.
Conform documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare intalnire sau discutie cu Ioan Niculae, ca are influenta concreta in partid pentru a numi persoane in functii de conducere, printre care si in functiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanta sustine ca nu poate lua in considerare apararile inculpatilor potrivit carora erau „pur si simplu discutii colocviale, intre doua persoane care se aflau in relatii de amicitie si de afaceri si care nu ar trebui sa capete conotatie penala”.
„Inculpatul are functie de conducere intr-un partid si se foloseste de autoritatea si influenta conferita de aceasta, in cadrul discutiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obtinand de la acesta foloase pentru partidul sau”, se arata in motivare.
Curtea a constatat ca Judecatoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpati la fond, a facut o interpretare a probelor exclusiv in favoarea acestora.
„Este neclar de unde ajunge judecatorul fondului la concluzia ca „inculpatul Niculae Ioan dorea doar informatii despre lumea politica. (…) Nu doar ca isi dorea numirea unor oameni in fruntea unor institutii de interes public, dar Ioan Niculae dorea si promovarea unei hotarari de guvern favorabile, asa cum rezulta din convorbirea telefonica purtata intre inculpatii Ioan Niculae si Bunea Stancu din data de 8 martie 2009”, se mai arata in documentul citat.
De asemenea, Curtea de Apel noteaza in motivare ca prima instanta nu a apreciat corect probele administrate de procurori.
„Lipsa analizei probelor acuzarii si formularea de aprecieri generale, de genul „exista doar indicii” reprezinta in opinia Curtii de Apel un stil de motivare vadit nelegal si care nu poate avea drept consecinta decat achitarea automata a acuzatilor, achitare facuta, insa, cu eludarea grava a dispozitiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor. Este adevarat ca este un dosar mai dificil, mai ales raportat la cazuistica specifica judecatoriilor, iar aparatorii inculpatilor sunt juristi de inalta calificare, numai ca acest aspect nu trebuie sa timoreze niciun magistrat, singura procedura de urmat, ca in orice dosar de altfel, fiind respectarea in totalitate a dispozitiilor legale referitoare la analiza probelor, atat in aparare, cat si in acuzare. Interpretarea in drept data de prima instanta dispozitiilor art.290 Cod penal, reprezinta doar o preluare a concluziilor avocatilor inculpatilor, interpretare gresita, asa cum Curtea a aratat anterior”, mai precizeza Curtea de Apel in motivare.
Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani si sase luni de inchisoare in doarul „mita la PSD”. In acelasi dosar au fost condamnati Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de inchisoare, Gheorghe Teodorescu si Viorel Barac, la doi ani si sase luni cu executare.
Initial, Judecatoria Sectorului 1 a decis, in 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeasi decizie fiind luata si in cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecatoriei Sectorului 1 a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti de procurori.
Procurorii aratau, in rechizitoriu, ca in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a PSD pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un …
