Ambasadorul Ungariei in Romania, Botond Zakonyi, considera ca in relatiile romano-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decat cele cu fotografiile postate pe ?Facebook de premierul Viktor Orban. Diplomatul atrage atentia ca Romania refuza sa termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma sa lege cele doua tari, ca nu este asigurata folosirea limbii maghiare in administratia publica si in educatie. O alta problema este felul in care premierul roman Victor Ponta si-a construit imaginea prin opozitie cu Viktor Orban: „Victor, baiatul bun, si Viktor, baiatul rau”. In ce priveste autonomia Tinutului Secuiesc, ambasadorul ungar crede ca aceasta va avea loc atunci cand maghiarii de acolo „se vor purta ca niste oameni autonomi”.
Ministrul roman de Externe, Bogdan Aurescu, considera ca relatiile romano-ungare au un a”potential exceptional”. De ce credeti ca acest potential nu poate fi atins?
B.Z.: Premierul Viktor Orban spunea la mijlocul lunii trecute, cand a participat la Universitatea de Vara de la Tusnad, ca cele doua state au folosit acest a”potential exceptional” si au avut relatii foarte bune pana in 2012. Dupa aceea lucrurile au fost mai dificile, dar Ungaria este gata sa restarteze situatia pentru a folosi acest potential mentionat de ministrul Aurescu. Din punctul nostru de vedere, a”potentialul comun” tine spre exemplu si de construirea unei infrastructuri? de transport de care sa beneficieze ambele state sau de conectarea energetica dintre Romania si Ungaria. Deocamdata nu vedem din partea Romaniei suficienta bunavointa pentru a coopera in aceste domenii: conducta de gaz ar trebui sa transporte gaz in ambele directii, ceea ce momentan este asigurat doar dinspre Ungaria spre Romania. Asteptam deci ca si autoritatile romane sa se preocupe cu asigurarea conditiilor necesare pentru curgerea inversa. Avem, de asemenea, probleme cu finalizarea celor 10 drumuri transfrontaliere care nu pot fi date in folosinta. Acestea sunt foarte importante si avem un acord in acest sens. Romania vrea sa amane conectarea acestor drumuri pana la aderarea ei la spatiul Schengen, dar ar putea fi vorba despre un proces lung. Romania si Ungaria impart mai mult de 400 de kilometri de granita comuna cu doar zece puncte rutiere de trecere a frontierei. Prin comparatie, spre exemplu intre Germania si Franta exista probabil cate o trecere la fiecare 5 sau 10 kilometri.
Seful diplomatiei romane are o alta explicatie pentru faptul ca relatiile romano-ungare nu isi ating adevaratul potential: Bogdan Aurescu este de parere ca nu se respecta regulile jocului si ca premierul ungar a incalcat aceste reguli atunci cand a postat pe Facebook poze cu insigne cu? harta Ungariei Mari si cu steagul Tinutului Secuiesc. Credeti ca premierul Viktor Orban a gresit?
B.Z.: Am vazut cele 22 de fotografii postate de la Tusnad, dintre care intr-una era vorba despre cineva care vindea aceste insigne cu diferite semnificatii istorice. Steagul secuiesc este absolut legitim si, daca cineva calatoreste prin Harghita, Covasna sau Mures, poate vedea acest steag in nenumarate locuri. Harta Ungariei Mari e ceva diferit, dar fireste este vorba despre istorie si despre niste insigne, probabil, vechi. Faptul ca cineva vinde insigne cu simboluri istorice nu poate fi transformat intr-o problema intre cele doua tari. Nu acesta este obstacolul dintre Romania si Ungaria.
Totusi, Ministerul Afacerilor Externe declara ca, prin gestul sau, premierul Orban a incalcat tratatele bilaterale?
B.Z.: Acest lucru nu tine de buna cooperare. Relatiile noastre se bazeaza pe Tratatul de baza din 1996 si pe Parteneriatul Strategic? din 2002. Putem fi seriosi cand spunem ca doua fotografii incalca aceste tratate? Nu cred. E vorba despre niste insigne. E o problema artificiala, avem multe altele mult mai serioase. In Tratatul de baza deja amintit Romania si-a asumat obligatia de a asigura respectarea drepturilor minoritare ale maghiarilor si, conform Tratatului de baza, Ungaria are dreptul de a urmari cu atentie realizarea acestei obligatii, iar legat de acest subiect se ivesc si probleme mai importante.
Spre exemplu?
B.Z.: Cea mai clara problema este cea a folosirii limbii materne in institutiile publice din localitatile in care maghiarii reprezinta cel putin 20 la suta din totalul locuitorilor. In aceste situatii statul roman trebuie sa asigure, potrivit legii, posibilitatea ca maghiarii sa poata sa-si rezolve problemele in propria lor limba, dar acest lucru nu se intampla: de multe ori nu exista afise sau documente in limba minoritatii si nici lucratori care sa vorbeasca limba maghiara. Am verificat acest lucru personal in cateva orase mai mari unde proportia locuitorilor de etnie maghiara depaseste 20%, si unde primarii m-au asigurat ca nu exista nicio nemultumire din partea maghiarilor. Deci una dintre probleme este ca in Romania nu se asigura drepturile lingvistice pentru minoritatea maghiara in administratie. O alta problema este cea a retrocedarii proprietatilor, in special cele apartinand bisericilor si? comunitatiilor din secuime, care au detinut paduri composesorale inainte de venirea comunismului. Oamenii se bat pentru proprietatile lor de mai bine de 15 ani. Blocarea procesului de restituire clatina increderea in justitie a minoritarilor.
Considerati ca e o problema politica?
B.Z.: Intregul proces al restituirii in natura este extrem de plauzibil, dar realizarea concreta pentru minoritari e mult mai dificila, in special pentru bisericile maghiarilor. E una dintre problemele nerezolvate care apare si in relatia dintre Romania si Ungaria, iar ea trebuie pusa pe masa atunci cand se discuta obstacolele care exista intre cele doua tari. O alta problema este dreptul la folosirea simbolurilor nationale, de exemplu a steagului secuiesc, ceea ce starneste discutiile cele mai inutile si artificiale in tara. Dar exista si altele, de pilda educatia. Povestea cea mai cunoscuta este cea a Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF) de la Targu Mures. Potrivit legii, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, la Facultatea de Arta din Targu Mures si la UMF tot de aici, trebuie sa existe si linia maghiara. La UMF Targu Mures nu exista, iar conducerea acestei universitati nu vrea sa tina cont de lege si nu-i pasa de cererile studentilor si profesorilor maghiari. Cred ca si aceasta chestiune trebuie rezolvata de partea romana.
Cererea maghiarilor din Romania, sustinuta de Guvernul de la Budapesta, privind autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, este si ea o problema in relatiile dintre Romania si Ungaria. Cand va asteptati sa fie rezolvata?
B.Z.:?Autonomia este o ches?tiune complexa. Tari ca Marea Britanie, Belgia, Italia, Finlanda, Spania si altele din UE au acceptat diferite formule ale autonomiei pe criterii etnice. Autonomia nu este exceptia in Europa, este un model pentru ca minoritatile sa poata convietui impreuna cu majoritatile.
Autonomia pe criterii etnice nu este insa un model acceptabil pentru politicienii romani.
B.Z.: Da, dar in cazul Tinutului Secuiesc vorbim despre o minoritate autohtona. In judetele Harghita, Covasna si Mures traiesc putin peste 600 mii de maghiari care isi doresc autodeterminarea in cadrul Romaniei. Nu cred ca realizarea acestei doleante nu se poate rezolva prin negocieri purtate cu majoritatea romaneasca.
Cand credeti ca s-ar putea ajunge la acest fel de autonomie in Romania?
B.Z.: Nu stiu, e o chestiune de negocieri. Reprezentantii Tinutului Secuiesc trebuie sa aiba propuneri clare, cum ar fi de exemplu, proiectul de lege elaborat de UDMR anul trecut. Cand vor avea suficiente argumente pentru a-i convinge pe politicienii romani e greu de anticipat. Au trecut deja 25 de ani de la caderea comunismului si nu s-a intamplat nimic.
Credeti ca mai e?nevoie de inca 25 sau mai mult?
B.Z.: Vor primi autonomie cand se vor purta ca niste oameni ?autonomi. Cand nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obtinerii autonomiei este lung, se face pas cu pas. Nu e ceva ce ti se da pe tava. Pentru inceput maghiarii ar trebui sa coopereze unii cu altii, cei din Covasna cu cei din Harghita, iar acestia cu cei din Mures, sa faca proiecte comune, sa atraga fonduri comune, sa invete ce-si doresc cu adevarat. Daca transforma autonomia intr-un instrument de dezvoltare, lucrurile pot fi intelese mai usor, pentru ca nu este vorba despre separare, ci despre dezvoltare regionala, acest lucru ar trebui sa-l vanda secuii politicienilor romani.
Cand Viktor Orban a spus ca relatiile romano-ungare s-au deteriorat dupa 2012, el a dat vina de fapt pe politicienii romani care ar fi jignit Ungaria. Ati putea sa ne dati cateva exemple in acest sens?
B.Z.: As putea sa va dau multe exemple, pentru ca la un moment dat am inceput sa colectionez declaratiile publice ale partii romane. Ar putea fi vorba despre o dezbatere intre dreapta (Partidul Popular European) si stanga (Partidul Socialist), dar dupa parerea mea aceasta nu este de natura ideologica. Cu toate ca in 2012, cand dreapta a pierdut guvernarea, unul dintre subiecte a fost autonomia UMF Targu Mures, acceptata de cei care au plecat de la putere, dar respinsa de cei care au venit. Asa si-a inceput Victor Ponta cele doua roluri pe care le joaca: Victor, baiatul bun, si Viktor, baiatul rau. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, si nationalist, antieuropean, pentru rolul ?celalalt.
Victor Ponta este un obstacol in calea bunelor relatii romano-ungare?
B.Z.: Nu, nu cred ca e un obstacol. Nu e treaba mea sa spun ca guvernul roman respinge cooperarea dintre cele doua tari, dar exista senzatia ca face pasi inapoi.
Puteti spune ca pana in 2012 relatiile au fost foarte bune?
B.Z.: Au fost normale, cum e de asteptat intre doua tari vecine si membre ale UE.
De ce credeti ca Romania si Ungaria nu-si pot depasi mostenirea istorica?
B.Z.:?E o chestiune complexa. Spre exemplu, un articol recent din Romania libera vorbeste despre o presupusa legatura de rudenie dintre Iancu de Hunedoara si Mohamed Cuceritorul. Este o teorie discutata in istoriografia ungara in secolul al XIX-lea, care a ajuns la concluzia ca e putin probabil ca cei doi lideri medievali sa fi avut vreo legatura de rudenie. Aceata ar fi o problema, istoricii romani preiau in secolul 21 subiecte care au fost demult inchise de istoricii ungari. Nu vreau sa spun ca este o mare deosebire intre istoricii romani si cei unguri, dar in mod clar specialistii romani nu citesc istoriografia ungara.
Si credeti ca istoricii din Ungaria citesc in romaneste?
B.Z.: Da, stiu acest lucru, mai ales in ultimele decenii specialistii …
