ANAF si marea evaziune
ANAF incearca din nou sa demonteze acuzatiile potrivit carora inspectorii Fiscului s-ar concentra asupra micilor comercianti.
Inspectorii Antifrauda au intocmit 283 de dosare penale pentru prejudicii de 1,53 miliarde de lei in primele patru luni din 2015, 87% dintre acestea vizand dosare de peste 1 milion de euro, se arata intr-un comunicat ANAF.
In urma actiunilor ANAF, au fost inaintate sesizari catre Parchetele teritoriale (205 sesizari), DIICOT (62), DNA (11), Parchetul de pe langa curtea de apel – (4) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – (1).
Pe de alta parte, pentru neemiterea bonului fiscal, au fost suspendate 474 puncte de lucru, care reprezinta 5,43% din totalul actiunilor de verificare.
„Subliniem faptul ca din 1,5 milioane contribuabili mici si mijlocii cele 474 de suspendari reprezinta 0,031%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio forma un atac la buna functionare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si nici concentrarea eforturilor in zona micii evaziuni fiscale”, se precizeaza in comunicatul institutiei.
In perioada ianuarie – aprilie 2015, ANAF a controlat 8.721 de agenti economici.
ANAF reactioneaza la acuzatiile aduse institutiei potrivit carora combaterea evaziunii fiscale vizeaza cu precadere micii comercianti si publica pe site-ul propriu un bilant al luptei duse in primele 4 luni din 2015 impotriva
Astfel, Inspectia Fiscala din cadrul ANAF a inaintat, in primele patru luni ale anului in curs, institutiilor abilitate, un numar de 1.187 de sesizari penale privind cazuri de mare evaziune, valoarea aferenta prejudiciilor descoperite depasind 3,73 miliarde lei, in crestere cu 172% fata de ianuarie – aprilie 2014, informeaza, luni, institutia.
Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul cazurilor de mare evaziune instrumentate de Inspectia Fiscala si finalizate cu inaintarea sesizarilor penale a crescut cu 37,23%, de la 865 la 1.187, vizand un numar de 1.177 operatori economici.
Dintre cele 1.187 de sesizari penale, un numar de 313 vizeaza operatori economici de tip „fantoma”, care au adus prejudicii de circa 1,1 miliarde lei (1.091.530.508 lei), precizeaza ANAF.
Aproape 5.000 de lei pe luna castiga in medie angajatii ANAF, in timp ce salariul mediu la nivelul functionarilor publici nu trece de 2.300 lei.
In anul 2014, salariul mediu brut la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a fost 4.954 lei, mai mult decat dublu fata de nivelul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, unde salariul mediu este de 2.300 lei, se arata intr-un proiect de Hotarare a Guvernului privind concursurile de angajare in ANAF.
Date fiind costurile salariale din ANAF, se estimeaza ca, pe parcursul unui exercitiu bugetar, cheltuielile ocazionate de organizarea unui concurs de angajare se ridica la 21.338 lei. Anul trecut au fost organizate 4 astfel de concursuri de recrutare la ANAF.
Angajatii cu cele mai mari salarii din ANAF, conform ultimei raportari ale institutiei, sunt un referent superior cl.III din Directia generala de investitii, achizitii publice si servicii interne – 19.384 lei si un expert principal din aceeasi directie – 13.574 lei pe luna.
Presedintele ANAF nu are un salariu mai mare de 4.697 lei (1.000 euro) pe luna, dar veniturile lui Gelu Stefan Diaconu se rotunjesc pana la circa 10.000 euro lunar din calitatea de membru in consiliile de administratie ale multor companii sau institutii de stat.
Conform declaratie de avere din aprilie 2014, Gelu Diaconu a incasat aproape 526.000 lei in 2013 – ceea ce inseamna 43.800 lei lunar (aproape 10.000 euro)
– de la EximBank a primit 241.295 lei pe an, fiind membru in comitetul CIFGA al bancii de stat;
– de la CEC Bank a incasat 132.000 lei, ca membru in CA; Alte companii de unde seful ANAF si-a rotunjit veniturile au fost GDF Suez, Electrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Hunedoara, Romgaz si Cuprumin.
Secretarul general al ANAF a incasat 8.413 lei in luna iulie a anului trecut, sefii de directii au salarii de circa 7.300 …
