de Clarice DINU Publicat la: 08.05.2015 21:25 Ultima actualizare: 08.05.2015 21:25
Puterea si opozitia si-au dat mana, sub inaltul patronaj al presedintelui Klaus Iohannis si intr-o singura zi au trecut prin parlament trei legi care contrazic toate promisiunile facute nu mai demult decat in urma cu cinci luni in timpul campaniei electorale. La pachet, cele doua tabere au regasit consensul si in privinta unui act normativ de tip „Big Brother”, al carui proiect a fost elaborat direct la Cotroceni.
Intr-o singura zi, miercuri, Parlamentul, cu o larga majoritate a votat legea alegerilor locale, pastrand privilegiul partidelor puternice de a-si conserva posturile de primari care vor fi alesi si de acum incolo intr-un singur tur, legea finantarii partidelor si campaniilor departe de a asigura transparenta promisa si actul normativ care ii scapa pe baronii locali de problemele cu ANI. In aceeasi zi, la Palatul Cotroceni, liderii formatiunilor parlamentare au semnat o initiativa legislativa privind accesul la datele cu caracter prsonal, initiativa care preia o serie de prevederi dintr-o lege declarata neconstitutionala.?
1. Noua lege a alegerilor locale, care mentine prevederea ca primarii sa fie alesi intr-un singur tur de scrutin, desi opozitia sustinea anterior revenirea la doua tururi, a fost adoptata cu o larga majoritate, inregistrandu-se doar 22 de voturi impotriva si 14 abtineri, in vreme ce pentru au optat 278 de alesi din toate partidele. Reglementare favorizeaza primarii in functie si, in general, partidele mari de la putere, care dispun de puterea financiara si de decizie.
Co-presedintii PNL, Vasile Blaga si Alina Gorghiu, anuntasera anterior ca sustin varianta revenirii la doua tururi de scrutin, insa la presiunea primarilor din partid, la votul din parlament, doar 14 liberali au votat impotriva, iar 9 s-au abtinut, in vreme ce 54 au fost de acord cu mentinerea actualei formule electorale.
Cu dezbaterea publica concentrata pe modalitatea de alegere a primarului si a presedintelui Consiliului Judetean – in acest ultim caz revenindu-se la votul indirect – o prevedere importanta din lege a trecut aproape neobservata. Actul normativ preia o dispozitie dintr-o ordonanta a Guvernului Ponta de modificare a legii de alegere a presedintelui, care scoate practic din birourile electorale partidele neparlamentare sau cele parlamentare, dar care nu au grup propriu, cum este si cazul PMP. Astfel, acestia se afla in imposibilitatea de a avea reprezentanti in multe dintre sectiile de votare. Astfel, birourile acestora sunt constituite, in cazul comunelor si oraselor,? din presedinte si loctiilor, neafiliati politic, precum si 5 membri ai partidelor. In prima faza birourile isi aleg presedintele si loctiitorul, apoi se completeaza cu reprezentantii partidelor care au un grup parlamentar, iar ulterior cu cei ai celorlalte formatiunilor care participa la alegeri. Acestia din urma n-au aproape nicio sansa de vreme ce cinci partide au grupuri parlamentare: PSD, PNL, PC, UDMR si DP(fot PP-DD). Pot prinde un loc in cazul birourilor sectiilor de votare din municipii sau sectoarele Bucurestiului sau de circumscriptie electorala judeteana in functie de numarul de candidati propusi sau, la balotaj, prin tragere la sorti.??
2. Noua lege a finantarii partidelor si campaniilor electorale a trecut cu o majoritate de 296 de voturi de Camera Deputatilor, decizionala in acest caz. Reprezentatii UDMR au fost singurii care s-au abtinut(11) sau au votat impotriva (4). Legea merge la promulgare, presedintele fiind obligat sa o promulge dupa ce a intors-o in parlament pentru reexaminare. Actul normativ nu rezolva insa problemele de fond in domeniu, in special a? transparentei cheltuielilor, asa cum gandul a prezentat inca de la eleborarea legii in comisia de cod electoral.
Astfel, asa cum arata noua lege, campaniile electorale se vor depinde in mare parte de imprumuturi, care vor fi operate prin conturi bancare, dar care pot fi converite ulterior in donatii, cu acordul partilor, pana la concurenta plafonului legal. problemele de transparenta vor ramane insa, de vreme ce partidele si candidatii nu sunt obligati sa publice numele sponsorilor sau sumele pe care le imprumuta inainte de data alegerilor. Acestea vor fi aduse la cunostinta publicului prin intermediul Monitorului Oficial, dar nu pana la 31 martie, ca pana acum, ci pana la 30 aprilie, in anul urmator. In plus, proiectul noii legi introduce varianta imprumuturilor ca sursa de finantare, ramase insa confidentiale daca nu depasesc 100.000 de lei.
De asemenea, cheltuielile electorale vor fi decontate de stat, in trei luni de la alegeri daca partidul sau candidatul a obtinut 3% din voturi.
Totodata, publicitatea stradala este eliminata, lansarile de candidati si strangerea de semnaturi raman insa in „zona gri” de finantare, in conditiile in care legea nu face nicio referire la alte cheltuieli in afara celor „privitoare la realizarea materialelor de propaganda
Dupa cum gandul a mai semnalat, publicitatea stradala, evaluata la milioane de euro si in mare parte nefacturata avand in vedere si lipsa de reglementare in outdoor, ar urma insa sa fie complet eliminata. Afisele de mari dimensiuni, cum erau cele expuse pe bilboard-uri, ca si mesh-urile care au ocupat fatade de clariri ori „steagurile” montate pe fiecare stalp de iluminat public nu mai sunt incadrate in categoria promotionalelor electorale. Din aceasta masura ar urma sa piarda marile companii din outdoor, piata controlata de apropiati ai deputatului Sebastian Ghita, dar si tiparnitele de partid.
De asemenea, materialele de propaganda se reduc la afise, machete de presa, brosuri si clipuri electorale pentru televiziuni si mediul online, dar mita electorala fara sigla de partid nu este exclusa.
3. Puterea si opozitia si-au dat mana si pentru o noua lege care ii scapa de incompatibilitati pe primarii si presedintii de Consilii Judetene. Cu votul a 227 de alesi, si doar 4 impotriva, acestia au primit dreptul sa faca parte din Consiliile de administratie al companiilor de utilitati publice, lucru interzis de legea 161/2003.
Gandul a dezvaluit in urma cu o saptamana ca o lege ascunsa in Parlament ar putea sa schimbe in scurt timp regimul incompatibilitatilor?si ca momentul prielnic ar putea aparea dupa mesajul presedintelui Klaus Iohannis despre incompatibilitati. Camera Deputatilor are pe ordinea de zi legea, majoritatea parlamentara fiind asigurata de PSD, PC, UNPR si PLR. Nu este exclus ca si deputati de la UDMR si PNL sa o sustina.?
Aventura acestui proiect legislativ incepe in 2013, intr-o perioada cand multi alesi locali erau declarati incompatibili de Agentia Nationala de Integritate, si este initiat de sase parlamentari PSD: Marian Neacsu …
