Nu doar romanii au avut o academie a infractorilor – destructurata saptamana trecuta -, dar si sarbii. Comparand modul de operare al celor doua organizatii, concluzia arata ca romanii au fost mai inventivi, furand si coordonandu-se fara sa foloseasca telefoane mobile ori alte mijloace de tehnica moderna.
Procurorii DIICOT au retinut, vineri, 14 persoane, in dosarul cunoscut sub numele de „Academia infractorilor romania”, ei dispunand ca alti trei membri ai gruparii sa fie cercetati sub control judiciar. Cu o zi inainte s-au efectuat peste 50 de perchezitii in diverse locatii, unde?s-au gasit bijuterii si ceasuri scumpe, si au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar si pe autoturisme de lux.
Asa-numita Academie a infractorilor romani a surprins prin modul exemplar in care a fost organizata – chiar daca numara 100 de membri -, dar si prin profesionalismul celor care operau. Hotii au actionat, in ultimii doi ani, in tari precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croatia sau Slovenia, ei furand din magazine de lux bijuterii si ceasuri in valoare totala de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.
O grupare infractionala din Serbia actiona similar si avea ca tinta magazine de lux din Europa. In urma analizarii modului de operare, procurorii romani au asemanat a”Academia infractorilor romania” cu gruparea sarba „Pantera roza”. Aceasta din urma ar fi dat peste 340 de spargeri in ultimii 16 ani. Banda sarba este formata din aproximativ 200 de membri (dublu fata de Academia infractorilor romani) si a devenit cunoscuta dupa ce a jefuit magazine celebre de bijuterii din intreaga lume.
Potrivit presei internationale, membrii acestei grupari au spart, in urma cu opt ani, un magazin din Dubai in mai putin de un minut, ei furand bijuterii de peste 11 milioane de euro. Un alt furt celebru atribuit acestei bande este cel din 2013, de la Hotelul Carlton, din Cannes, ei plecand de acolo cu bijuterii in valoare totala de 103 milioane de euro. Si totusi, sursele citate au explicat ca a”Academia infractorilora” a prezentat un grad mai ridicat de profesionalism infractional, in comparatie cu a”Pantera Roza”. In cazul hotilor de la Bucuresti, nu au putut fi interceptate telefoane pentru ca executantii nu aveau voie sa detina, sa foloseasca sau sa discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.
Cazul infractorilor romani a fost instrumentat prin metodele clasice de ancheta, ceea ce a implicat un …
