Traditii. In ziua de Pasti, dimineata, ne spalam cu un ou ros si cu un franc (argint) in cana. Banul se zice ca inchipuieste banii cu care Iuda a vandut pe Hristos, iar oul cel ros, sangele lui Hristos care s-a varsat pe cruce.
Dupa ce gusta din pasca, oua si celelalte alimente sfintite, mananca. Dupa masa ciocnesc ouale intai sotii, apoi copiii cu parintii, parintii cu celelalte rude etc. Se crede ca toti cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealalta lume. Omul caruia oul se ciocneste sau se sparge primul este mai slab si va muri mai curand. Cel caruia i s-a spart oul tebuie sa-l da celui cu oul mai tare. Se pot ciocni oua rosii pana a treia zi dupa Pasti, pana in ziua de Ispas sau chiar pana la Duminica Mare. De la Duminica Mare pana la Pastele urmator nu se ciocnesc oua rosii. In ziua intai ciocnesc numai in varf, iar celelalte zile cu partea cealalta; marti nu se mai ciocnesc, numai de Sf. Gheorghe si de Ispas. Cand ciocnesti oua de Pasti, are sa ploaie cu piatra.
Cine moare in ziua de Pasti sau in Saptamana Luminata, sau chiar in intervalul Inviere-Duminica Tomei (sau pana la Ispas, Inaltarea Domnului, Duminica Mare), pentru ca in timpul acesta usile raiului sunt deschise, iar usile iadului inchise, acela va merge de-a dreptul in rai, chiar daca ar fi facut multe pacate, caci i se iarta. In acest sens, de Inviere se scoate usa din mijloc a altarului.
La Pasti joaca soarele, inaltandu-se pe bolta cerului. In cele trei zile ale Invierii ard in vazduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni. Poporul ingroapa la Pasti ciolanele purcelului sfintit in pamant si crede ca din ele va rasari un liliac.
Se crede ca atunci va pieri lumea, cand vor cadea Pastile romanilor in luna mai (pe stil vechi) si zic ca in Ierusalim traiesc si acum doi jidovi, cari au rastignit pe Iisus Hristos, acestia pana la amiaza sunt tineri ca niste copii de sapte ani, dupa amiaza, batrani, batrani, de isi ridica genele cu carligul la deal, ca sa poata vedea, si tot se roaga la Dumnezeu: „Pasti in mai! Pasti in mai!”.
Povete. In ziua de Pasti, cum te scoli, sa te uiti in cofa cu apa, ca sa vezi peste an. Cand vin danacii si fetele mari, la Pasti, de la biserica, sa se uite in fantana, ca sa fie ca apa de frumosi tot anul. In dimineata acestei zile, pana a nu rasari soarele, oamenii se duc la rau sau la o apa din apropiere si se scalda, astfel ca nimeni sa nu-i vada cand, cum si unde s-au scaldat. Facand aceasta cred nu numai ca se curatesc de toate bolile si rautatile, de toate aruncaturile, facaturile si uriciunile, ci cred si ca peste an vor fi scutiti de boli, se vor face iuti, sprinteni, usori, harnici, sanatosi si iubiti.
Sositi de la Inviere, toti membri familiei se spala intr-un vas cu apa in care se afla, pe langa apa proaspata si curata, unul sau mai multe oua rosii, cativa bani de aur sau argint. Oul se pune pentru ca oamenii sa fie usori, rosii si sanatosi ca oul, iar banii, ca sa le mearga bine peste tot anul, sa fie curati ca argintul si ca aurul si sa aiba bani de ajuns.
La Pasti, cine merge la biserica, sa-si puna un ou rosu in san, ca sa fie totdeauna rosu la fata. In prima zi de Pasti, daca mananci cas, vei fi alb la fata tot anul. In ziua de Pasti este bine sa aiba la pranz si peste proaspat, ca sa fie iuti ca pestii tot anul. La Pasti sau la Craciun, intai sa mananci peste sau pasare ca sa fii usor ca pasarea si vioi ca pestele.
La Pasti pun de o parte si de alta a pragului casei glii de iarba verde, ca tot anul sa ai in casa belsug si roada buna. Mosnegii si babele se dau in ziua de Pasti in scranciob, ca sa creasca canepa. Usturoiul ca sa fie bun de leac, se sfinteste de Pasti, in blid, dimpreuna cu smirna, tamaie si busuioc. Cu tamaia fetele, cand se duc undeva, se afuma, cu busuioc se freaca pe maini, pe obraz, pe cap, pe trup, iar cu usturoiul isi fac cruce pe manusi, in ciobutica, pe caputa, pe talpi, pe spate, pe piept, zicand: „Mirositoare sa fie ca busuiocul si sa se departeze de mine tot raul si tot cugetul cel rau, si sa piara cum piere fumul de smirna si tamaie”. Iar cand pun acestea in blid, de Pasti zic: Cum se bucura paserile ceriului/ Si ramurile pomilor/ Si toata crestinatatea de invierea Domnului/ Asa sa se bucure de fata mea/ Fiecare m-a vedea. Usturoiul si busuiocul acela apoi se samana, pentru ca sa se inmulteasca, si e bun de orice leac.
Daca vrei sa stii daca esti cu noroc, ia un ou rosu sfintit din ziua de Pasti, pune-l deoparte, pastreaza-l pana la anul in ziua de Pasti si atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc; de va fi plin, esti cu mare noroc. Cine se naste in aceasta zi, mai ales cand trage clopotul intaia oara la biserica, va fi norocos toata viata.
Aparatori de rele si durere. In ziua de Pasti, dupa ce ies din biserica, tatal familiei ia un ou slujit, il sparge si il taie in atatea bucatele cati caseni are si fiecaruia ii da cate o bucata din el. Acesta-si are insemnatatea ca daca careva va rataci peste an undeva, pe acele cai necunoscute, sa se gandeasca numai la aceia cu care …
