Vinerea Pastilor. Vinerea patimilor. Vinerea Mare. Vinerea Seaca. Vinerea Schioapa. Vinerea Frumoasa. Vinerea Scumpa.
Traditii. Vinerea Seaca din Saptamana Pastelui, ii mai zice si Vinerea Mare, caci in acea zi sunt cuprinse toate vinerile unui an intreg. Se fac ouale rosii si se pregateste pasca. Ouale se fac vineri (uneori si joi sau sambata), deoarece Iisus vineri a varsat sangele sau pe cruce. Nu se coloreaza ouale, fiindca mortii le gasesc seci pe lumea cealalta.
Dupa ce a inviat Domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului a fost ce dintai care a facut oua rosii si pasca si, mergand plina de bucurie cu dansele ca sa-l vada pe fiul sau, fiecare om pe care-l intalnea ii zicea: „Hristos a inviat!” si-i daruia cate un ou rosu si cate o pascuta. Si de atunci au inceput apoi oamenii a face oua rosii de Pasti.
Se crede ca Antihrist are de ros un lant mare si, cand l-o termina de ros, se sfarseste lumea. Si el tot roade pana in ziua de Pasti, si atunci e gata. Dar copiii umbla atunci cu oua rosii, si el se uita la ei si-si uita de munca , iar intre timp? lantul iar se ingroasa si lumea mai scapa un an de potop. Cand oamenii n-or mai inrosi oua de Pasti, atunci lumea se va potopi.
Daca moare cineva in sat in Joia Pastilor, apoi ouale rosii nu ies frumoase. Se tine de oameni in credinta ca, daca vor lucra in aceasta zi, le va merge tot in sec in lucrarile lor in tot cursul anului. Nu e bine sa se puna niciun rasad, ca seaca; nici oua la closti, nici sa se raza cineva, nici sa se laie, ca-i cade parul.
Nu mananca urzici, pentru ca l-a batut pe Mantuitorul cu urzici, si zice ca e pacat. Vinerile Scumpe sunt douasprezece pe an, inaintea fiecarei sarbatori mari. Vinerea Scumpa se tine de arsuri.
Cei batrani ajuneza Joia Mare si Vinerea Frumoasa. Le tin ca sa le mearga bine, sa aiba belsug in casa si sa le ajute Dumnezeu la toate cele bune. In Vinerea Pastilor se suie fetele in clopotnita bisericii si suna clopotul, ca sa cresca canepa.
Povete. Nu se coace paine, nu se seamana nimic in aceasta zi. Nu se intra la lucru in vie, ca sa nu sece via. Tot ce s-ar semana s-ar usca sau ar creste monstruos. Ziua este insa respectata pentru a se usca si a trece bubele. In Vinerea Seaca oamenii se scalda, ca sa nu se umple de bube sau sa nu fie bolnavi peste an. Parintii isi scalda copiii la rau, ca sa fie sanatosi tot anul, sa nu aiba friguri. Cei cu boli de piele se vindeca, daca se cufunda de trei ori in apa curgatoare, inainte de rasaritul soarelui, ca sa sece bolile.
Vinerea Seaca e ziua frigurilor, care se vindeca daca oamenii se scalda in apa unui rau tinand in mana un ou de gaina, caruia i se da drumul in apa cand omul intra in apa.
Vinere Seaca si Schioapa se tine pentru slutenie. Se tine pentru a feri vitele de rele. Cine ia un ou din seara Domnului Iisus Hristos (Vinerea Pastelui) si-l ingroapa in vie, nu-i bate piatra via in acel an.
Pentru a se proteja de animale, casa si livezile erau inconjurate si afumate de trei ori. In seara de vineri, lumea care vine la biserica, avand lumanarile aprinse, ocoleste casa de trei ori si face cruce cu lumanarea pe pereti, ca sa fie ferita de foc, boli si trasnet.
Nu-i mai mare pacat decat a coace in Saptamana Mare, vinerea. Cata dihanie este pe lume: serpi, soparle, toate la painea aceea vin. Vinerea Mare se tine pentru gandaci. Cine n-a tinut-o, i-au mancat gandacii legumele. Se feresc foarte mult de piscaturi (furt), caci daca ii pisca cineva, tot anul lor spun ca va seca. Daca ar ara oamenii porumb nu se face, nu rasare, iese sec.
Magie. Avand asupra sa lingura cu care s-au amestecat vopselele de oua, pot fi vazute strigoaicele din sat. In acea zi, de va strivi trei smincele de anin in dinti si se va usca, nu fac gusa.
Prevestiri. De ploua Vinerea Seaca, are sa fie anul imbelsugat. Daca ploua in Vinerea Pastilor, zilele din Pasti in Rusalii vor fi ploioase.
Obiceiuri. In noaptea spre sambata (uneori spre Joi Mari) are loc strigarea peste sat: satirizarea tinerilor, a satenilor. Era o mare onoare pentru cineva care a ramas nestrigat. Strigoaicele carora li se striga numele nu mai au putere.
Sambata Pastelui
Traditii. Se face pasca (alteori in Joia Mare). Cea mai raspandita forma care i se da pascai este cea rotunda. Pentru ca se zice ca rotunde au fost scutecele cu care a fost infasat pruncul Iisus; poate sa fie si dreptunghiulara, pentru ca si mormantul in care a fost inmormantat era patrat sau dreptunghiular.
Cozonac, mai ales cel de forma alungita, se face pentru ca sicriul in care a fost ingropat Iisus a avut forma aceasta. Din anafura de la Pasti, din crucea pastei, a facut Dumnezeu, in Sambata Pastelor, atunci cand se coace pasca, toate florile, toate semintele cate sunt, toate painile. A sfaramat crucea marunt si a aruncat in patru parti si peste toata lumea au rasarit.
Cojile de oua cu care se face Pastele sa le dai pe vale (pe apa), ca sa se duca sa deie de stire si Blajinilor ca sosesc Pastile. Se dau cojile de oua pe apa si de Pastele Blajinilor se infrupta din acele coji cei care au murit spanzurati sau inecati.
Femeia numai o data pe an poate sa bata barbatul: in Sambata Pastelui. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand.
Cine moare in Sambata Pastelor nu e nici cu mortii, nici cu viii.
Povete. Daca pomii nu rodesc, este bine ca gospodina sa mearga Sambata Pastelor cu manele pline de aluat si sa le stearga de pomi, cari apoi vor rodi. Cand se taie mielul de Pasti, oasele si celelalte ramasite sunt ingropate la radacina unui mar sau par sanatos, pentru ca familia respectiva sa fie tot anul sanatoasa.
Se uda vitele cu apa sfintita de la botez, spre a avea noroc de ele. De vei fura in noaptea Pastelor, iti va merge bine peste an, cand nu te-o prinde nimeni cand vei fura. Toate straturile si florile se semana in Joia si Sambata Pastelui, caci zic ca se fac mai frumoase. Ca sa ai canepa frumoasa, cand faci focul de pasca, sa pui sa stea samanta pe cuptor.
Cand faci de Pasti pasca, cel dintai aluat ce-l iei sa faci o pasca pentru vaci, s-o sfintesti si sa le dai tot anul, …
„In sara de Pasti, oamenii stau la panda, caci cred ca atunci ard comorile. Cine pandeste poate avea bani multi.” Magii, traditii, povete si prevestiri in Vinerea si Sambata Pastelui
