Legea?privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI)?a fost atacata la Curtea Constitutionala atat de catre PNL, USR si PMP, cat si de catre presedintele Klaus Iohanniss, iar in 18 iulie?CCR a decis ca actul normativ este neconstitutional.
In motivarea deciziei, care a fost publicata miercuri, CCR arata ca au fost formulate doua categorii de critici de neconstitutionalitate – pe de o parte, cele care privesc competenta Parlamentului de a adopta legi in ceea ce priveste infiintarea unor societati pe actiuni, si, pe de alta parte, cele care privesc respectarea principiului bicameralismului.?De asemenea, autorii sesizarilor au formulat o serie de critici de neconstitutionalitate care vizeaza continutul legii.
„(…) Prin jurisprudenta mai sus citata, Curtea a mai aratat ca Parlamentul, arogandu-si competenta de legiferare, in conditiile, domeniul si cu finalitatea urmarite, a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constitutie, viciu care afecteaza legea in ansamblu. O lege adoptata in conditiile de mai sus contravine principiului constitutional prevazut de art.16 alin.(2) din Legea fundamentala, avand caracter discriminatoriu si, ca atare, este sub acest aspect in totalitate neconstitutionala. Intr-adevar, in masura in care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispozitii legale adoptate exclusiv in considerarea lui si aplicabile numai in ceea ce il priveste, incidentei unei reglementari legale constituind dreptul comun in materie, dispozitiile legale in cauza nesocotesc principiul constitutional potrivit caruia „, arata CCR in motivare.?
Curtea mai spune ca acceptarea ideii potrivit careia Parlamentul isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi in domenii care apartin in exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constitutionale.
„(…) O astfel de interpretare este contrara celor statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa si, prin urmare, in contradictie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra obligativitatea erga omnes a deciziilor Curtii Constitutionale. 57. Cu privire la caracterul normativ al legii, instanta constitutionala a retinut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitata, ca „in absenta unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regula, caracter normativ, natura primara a reglementarilor pe care le contine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale”. Avand in vedere cele anterior expuse, Curtea constata ca infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A. da expresie unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definitie, numai unui singur caz expres determinat, creand o societate cu un singur actionar supusa regulilor 26 prevazute de Legea societatilor nr.31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004. 60″, se mai mentioneaza in motivarea Curtii Constitutionale.
De asemenea, Curtea arata ca, potrivit art.13 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, „unitatile economice de stat, cu exceptia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata, in conditiile prevazute de lege”. Societatile pe actiuni sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Potrivit art.17 din lege, „unitatile economice de interes republican se organizeaza ca societati comerciale prin Hotarare a Guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administratiei locale de stat”, iar, in temeiul art.18 din lege, prin actul de infiintare a societatii se aproba statutul si se stabileste forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul principal al societatii, capitalul social subscris, structura si modalitatea de constituire a acestuia, precum si modalitatea de prelucrare a activului si pasivului unitatii economice de stat care se constituie. In baza actului de infiintare, societatea se inscrie in registrul camerelor de comert si industrie, iar actul de infiintare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, mai spune CCR.
„Pe de alta parte, Curtea observa ca, potrivit art.191 din Codul civil, persoanele juridice de drept public se infiinteaza prin lege [alin.(1)], iar, prin exceptie de la dispozitiile alin.(1), in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale autoritatilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege [alin.(2)]. In privinta cauzei de fata, Curtea constata ca societatea constituita, desi nu dispune de prerogative de putere publica, presteaza un serviciu public, situatie in care ii sunt aplicabile prevederile art.191 alin.(2) din Codul civil, ceea ce o califica drept o persoana juridica de drept public.?In acest sens, Curtea constata ca art.191 alin.(1) din Codul civil se refera la autoritatile si institutiile statului [infiintarea Guvernului, ministerelor, autoritatilor administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurentei), Consiliul Legislativ, Curtea Constitutionala etc.], la unitatile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitand prerogativele puterii publice, in timp ce alineatul (2) al aceluiasi text legal se refera la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului si obiectului lor de activitate, prestand, spre exemplu, un serviciu de interes public/ general, administrand bunuri proprietate publica etc. In sensul ca societatea nou creata este o persoana juridica de drept public conform art.191 alin.(2) din Codul civil, Curtea retine faptul ca aceasta este detinuta in intregime pe toata durata sa de functionare de catre statul roman [art.1 alin.(2) din lege], are ca scop dezvoltarea si finantarea de proiecte de investitii rentabile si sustenabile in diverse sectoare economice [art.5 din actul constitutiv], statul roman are calitatea de actionar unic pe toata durata existentei Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A. [art.7 alin.(4) din actul constitutiv], actiunile sale sunt detinute numai de stat [art.6 din ordonanta de urgenta], drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar sunt exercitate de catre Ministerul Finantelor Publice [art.1 alin.(2) din lege], strategia investitionala a Fondului se aproba de catre Guvern [art.4 alin.(1) din lege] etc. 64. Prin urmare, avand in vedere si dispozitiile art.17 din Legea nr.15/1990, infiintarea unei societati, precum cea de fata, se dispune printr-un act de reglementare secundara, care se subsumeaza competentei autoritatii administratiei publice centrale. Operatiunea juridica se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ si nu corespunde finalitatii 28 constitutionale a activitatii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cat mai largi de relatii sociale generale, in cadrul si in interesul societatii”, mai spune CCR in motivare.?
Curtea Constitutionala mai arata ca actul normativ incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.
„Mai mult, Curtea constata ca infiintarea unei societati este o operatiune cu caracter individual care vizeaza un singur raport juridic. Or, concretizarea actului juridic al infiintarii, in sens de negotium juris, se realizeaza doar printr-un act administrativ individual, respectiv hotararea de Guvern, in sens de instrumentum. Asadar, potrivit cadrului normativ in vigoare, respectiv dispozitiile Legii nr.15/1990, infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, ca societate pe actiuni, se poate realiza doar prin hotarare a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aproba si actul constitutiv al societatii”, mai precizeza CCR.
Curtea Constitutionala concluzioneaza ca legea a fost adoptata cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, precum si cu incalcarea principiului din Constitutie potrivit caruia „nimeni nu …





