de Sorina Ionasc Publicat la: 28.01.2015 08:59 Ultima actualizare: 28.01.2015 08:59
Poporul a ales, in urma cu sase ani, un Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. Decizie care, de altfel, a ramas nepusa in practica pana acum. In 2012 insa, Curtea Constitutionala i-a obligat pe deputati si senatori ca, odata cu modificarea Constitutiei sau a legii pentru alegerea parlamentarilor, acest rezultat al referendumului sa fie luat in calcul. La inceputul celui de-al doilea episod anuntat ca fiind de amploare dupa tentativa de a revizui legea fundamentala, si anume elaborarea unui Cod Electoral, liderii partidelor iau avant, din nou, cu aceleasi eterne propuneri: 300 de deputati, plus minoritati, si aproximativ 100 de senatori, renuntarea la sistemul uninominal mixt care a dus la un Parlament-mamut, dar si introducerea votului prin corespondenta si cel electronic in cazul alegerilor prezidentiale. In paralel, presedintele Klaus Iohannis a chemat liderii partidelor la consultari pe modificarea legilor electorale. Cum s-a ajuns in 2012, in baza aceleiasi legi ca in 2008, la un Parlament cu aproape 600 de membri, adica un salt de peste 100 de deputati si senatori, si care sunt principalele propuneri de modificare a legilor electorale, citeste intr-un articol Gandul.
In 2008, erau alesi 334 deputati si 137 de senatori. In total, 471 de parlamentari. Era pentru prima oara cand era introdus sistemul actual de alegeri, un vot uninominal cu compensare. Patru ani mai tarziu, in 2012, Parlamentul exploda la 588 de parlamentari, in baza aceleiasi legi. Acum, aceiasi parlamentari au ajuns la concluzia ca sistemul de vot este unul prost, care trebuie schimbat, iar numarul de deputati si senatori trebuie redus. In varianta majoritatii, ar trebui sa existe 300 de deputati, la care s-ar adauga minoritatile nationale, plus aproximativ 100 de senatori.
Problema intervine atunci cand luam in calcul decizia CCR nr. 682/2012, care ii obliga pe alesi sa puna in aplicare rezultatul referendumului din 2009, care statua un Parlament unicameral, cu doar 300 de membri. Un prim esec inregistrat de parlamentari a fost clar revizuirea Constitutiei, singura cale prin care numarul de camere ale Parlamentului poate fi schimbat. Pasul numarul doi, modificarea legii alegerilor deputatilor si senatorilor, adica acest nou Cod Electoral pentru care s-a facut si o comisie speciala.
Programul comisiei care va elabora noile legi in baza carora vor fi alesi viitorii parlamentari, primari, presedinti de Consilii Judetene, presedinti si chiar europarlamentari incepe cu legea alegerilor locale si se va finaliza cu legea alegerilor prezidentiale. Potrivit aceleiasi decizii a Curtii, orice lege electorala nu poate fi modificata cu mai putin de un an inainte de scrutin.
1. Legea 67/2004, privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale
Este prima lege care va intra in dezbaterea comisiei speciale, luand in considerare decizia CCR, care interzice practic modificarea unei legi electorale cu mai putin de un an inaintea alegerilor propriu-zise. Astfel, aceasta lege trebuie modificata pana in mai-iunie 2015, in conditiile in care viitoarele alegeri locale vor avea loc in iunie 2016.
In prezent, atat primarii, cat si presedintii de Consilii Judetene, isi castiga mandatul daca au obtinut cele mai multe voturi in primul tur de scrutin. In caz de egalitate, se califica in turul al doilea primii doi clasati.
Pe aceste prevederi, conducerea PNL a anuntat ca sustine alegerea primarilor in doua tururi, decizie nesustinuta insa si de alesii locali. Acestia, prin Asociatia Municipiilor din Romania, condusa chiar de un liberal, au votat pentru actualul sistem, adica alegerea primarilor intr-un singur tur.
La polul opus, premierul Victor Ponta a anuntat luni ca PSD doreste mentinerea actualului sistem de alegere a primarilor, dar ca se vor opera modificari la alegerea sefilor de CJ, fara a preciza care vor fi acestea.
CITESTE LEGEA 67/2004
2. Legea 35/2008, privind alegerea deputatilor si senatorilor
Aceasta lege trebuie modificata, potrivit Curtii Constitutionale, pana in noiembrie-decembrie 2015, adica inainte cu un an de urmatoarele alegeri parlamentare.
In prezent, deputatii si senatorii sunt alesi pe un sistem uninominal mixt, cu compensare, in virtutea proportionalitatii in Legislativ, sistem introdus in 2008. Inca de atunci, numarul parlamentarilor a crescut, asta pentru? ca erau dati castigatori pe doua paliere: primii, cei care isi castigau mandatul din prima, cu peste 50% din numarul voturilor exprimate, iar al doilea val de alesi vine din redistribuirea mandatelor catre partide, in functie de scorul electoral obtinut.
Concret, daca un partid obtinea, de exemplu 20% dintre voturi, el trebuia sa fie reprezentat in Parlament cu o pondere de 20%, chiar daca la alegeri candidatii sai nu au castigat 20% dintre colegii.
Intre alegerile din 2008 si cele din 2012 exista insa o diferenta de 117 parlamentari, desi a functionat acelasi sistem electoral. Diferenta aceasta a reiesit in urma aliantei USL, care a castigat increderea a aproape 70% din romani? si care a trimis in Parlament aproape toti candidatii inca din prima transa, acestia castigandu-si mandatele cu peste 50%.
Desi a fost puternic sustinuta la momentul respectiv, legea uninominalului in aceasta forma a esuat, dupa cum a precizat inclusiv Traian Basescu, unul dintre promotorii legii.
Acum, liderii PSD doresc revenirea la un vot pe liste sau un sistem mixt, uninominal pentru Camera si liste pentru Senat. Aceeasi idee o sustinea si PNL, in perioada aliantei USL. Pana acum, liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, a spus ca, in viziunea lui, ar fi mai potrivit un sistem electoral german, adica membrii unei camere alesi pe liste, in timp ce reprezentantii poporului din celalalt for sa fie alesi uninominal. In perioada in care era in discutie si regionalizarea, varianta USL era ca membrii Senatului sa fie desemnati de regiuni.
Propunerea UDMR a fost dintotdeauna in favoarea unui sistem proportional, cu vot pe liste. In ce priveste numarul de camere, UDMR s-a pronuntat in favoarea bicameralismului.
De altfel, inca din 2012, viceliderul grupului UDMR si reprezentantul maghiarilor in actuala comisie …
