Alegerile legislative desfasurate ieri in Grecia au adus la putere, in cazul in care nu s-a produs o rasturnare spectaculoasa de ultima ora, un partid radical de extractie comunista, Syriza, care, daca isi va respecta promisiunile electorale, poate scoate Grecia din zona euro si arunca Uniunea Europeana intr-o noua criza financiara si politica.
Dupa trei scrutine legislative in tot atatia ani, Grecia este mai departe decat oricand de o rezolvare a crizei politice care a urmat crizei financiare si economice din anii 2009-2010. Dupa ce au mizat pe extrema stanga si extrema dreapa de la Zorii Aurii, acum grecii par dispusi sa mizeze totul pe Syriza, partid populist de esenta comunista, de la care asteapta mantuirea de suferintele austeritatii. Ceea ce ar putea sa primeasca, in schimb, este un glont financiar in tampla economiei elene, pentru ca ceea ce le vinde Syriza grecilor a expirat de multa vreme: frica Europei de colaps.
Liderul Syriza, Alexis Tsipras, care este pe cat de tanar, pe atat de populist, le-a promis grecilor ca va pune capat austeritatii convenite cu mult hulita troika formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International in schimbul planului de salvare a sistemului financiar grec in valoare de 240 de miliarde de euro. Syriza a promis cresterea salariului minim, cresterea numarului de locuri de munca in sectorul public (in prezent inchis) cu 100.000-120.000 de posturi noi, concomitent cu reducerea impozitului pe proprietati, cresterea investitiilor guvernamentale si oprirea vanzarii de active ale statului. Altfel spus, Tsipras vrea sa ii convinga pe greci ca este posibil si sa se infrupte din prajitura, si sa ramana cu ea intacta. Intrebat de unde va face rost de bani, avand in vedere ca, in afara acordului de bail-out, Grecia nu are acces la finantare pe piata internationala, Tsipras sustine ca va renegocia uriasa datorie a Greciei in valoare de 300 de miliarde de euro – prin „renegociere” intelegand stergerea celei mai mari parti a acesteia (argumentul invocat fiind ca si Germania a beneficiat de o asemenea amnistie dupa razboi) – si din cresterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale si impozitarea marilor averi.
Grecii nu sunt naivi,?sunt furiosi pe coruptie
Sa fie grecii atat de creduli incat sa puna in pericol timida redresare economica si stabilitatea din ultimul an pentru a se angaja intr-o aventura alaturi de Syriza? La sfarsitul anului trecut, Grecia a inregistrat un excedent bugetar – numai bun avand in vedere ca urmeaza, in primavara si vara, doua varfuri de plata a dobanzilor – si revenise pe crestere economica. Mai mult, reusise sa vanda obligatiuni la o dobanda sustenabila. Avand in vedere ca Banca Centrala Europeana tocmai a aprobat programul de cumparare a obligatiunilor statelor membre al zonei euro, s-ar fi zis ca austeritatea da roade si Grecia se afla pe drumul bun al redresarii, desi doar o fractiune din reformele convenite au fost si aplicate.
Cu toate acestea, grecii resimt puternic faptul ca economia a scazut din 2010 si pana astazi cu 20%, somajul este in continuare de 26%, iar taxele pe proprietati reprezinta o piatra grea de gatul afacerilor mici si mijlocii, mai ales din turism, si afecteaza redresarea. Dar ceea ce i-a infuriat cel mai mult pe greci au fost scandalurile de coruptie care au aparut in ultimii ani in care a iesit la lumina modul fraudulos si iresponsabil in care au fost cheltuiti banii statului de reprezentantii partidelor traditionale pentru achizitii fanteziste in schimbul unor comisioane consistente, precum si ceea ce pare tot mai mult a fi o alianta …
