Cristian Diaconescu, 55 de ani, fost ministru de Externe si consilier prezidential, conduce in acest moment Fundatia Miscarea Populara si declara ca asteapta inca raspunsul lui Traian Basescu la invitatia pe care i-a facut-o. Spune ca nu-si mai doreste, deocamdata, sa faca politica si ca are un proiect cu o universitate americana, iar in paralel si-a deschis un cabinet de consultanta juridica.
Diaconescu ii atrage atentia noului presedinte ca Romania se afla intr-o zona complicata si haotica si ca reprezentantii tarii trebuie sa se afle in toate locurile unde se iau decizii despre aceasta regiune.a”Romania trebuie sa aiba un profil identitar propriu, mai ales in domeniul securitatii, nu poate copia politica altor state”, adauga fostul ministru de Externe, sugerand ca ar fi periculos ca Bucurestiul sa urmeze, de pilda, politica Berlinului. Cristian Diaconescu explica, pe de alta parte, ca Noua Doctrina Militara a Rusiei a”pare sa fi marit nivelul de amenintare in legatura cu Romania”.
L-ati invitat pe Traian Basescu sa vina in Fundatia Miscarea Populara. V-ati mai intalnit cu presedintele?
Cristian Diaconescu: M-am intalnit cu presedintele Traian Basescu de mai multe ori. Invitatia era naturala pentru ca el a fost initiatorul acestui proiect, gandit tocmai pentru a ramane in dialog cu societatea dupa finalizarea mandatului.
Si ce v-a raspuns Traian Basescu?
C.D.: Deocamdata n-am primit nici un raspuns.
Mai multi membri din conducerea Fundatiei pe care o conduceti si-au dat demisia asta-vara, dupa ce Elena Udrea a devenit presedinta Partidului Miscarea Populara. Dvs. in ce relatii mai sunteti cu partidul?
C.D.: Avem raporturi normale, asa cum apar in statutele celor doua entitati. Spre deosebire de partid, Fundatia are un dialog mai extins cu societatea. Regret ca fostii lideri ai Fundatiei au plecat, dar sunt oricand bineveniti la dialogurile noastre.
Dupa rezultatele de la prezidentiale si dupa ce mai multi intelectuali din PMP au parasit partidul din cauza Elenei Udrea, credeti ca actuala presedinta a formatiunii ar trebui sa se retraga?
C.D.: Nu pot sa fac astfel de aprecieri. Exista situatii in care agendele personale si agenda partidului nu coincid.
In cazul PMP, agenda personala a batut agenda partidului?
C.D.: Se intampla in toate partidele astfel de situatii.
Ati fost initial prezidentiabilul PMP, dar Elena Udrea v-a dat deoparte si totusi in cele din urma ati sustinut-o. De ce?
C.D.: PMP a decis initial sa candidez la Presedintia Romaniei si am inceput parcursul electoral, dupa care cei din partid au luat o alta decizie. Am respectat si aceasta decizie. Cred ca diferentele de abordare intre un partid politic si un membru al acelui partid trebuie sa se rezolve in favoarea partidului.
Cum vedeti viitorul PMP? Nici Traian Basescu nu s-a grabit sa se duca acolo a doua zi dupa ce si-a terminat mandatul, asa cum a tot spus.
C.D.: Cred ca ar fi pacat ca acest proiect sa lipseasca din contextul politic intern. La fel ca alte initiative pe care le vedem si care sunt cat se poate de utile, PMP sper sa poata aduce faimoasa modernizare a clasei politice, pe care partidele traditionale n-au reusit sa o faca. Doar prin formatiuni noi se mai poate face adaptarea clasei politice la societate.
Credeti ca locul unui presedinte dupa ce a trecut de doua mandate ar trebui sa fie tot in politica?
C.D.: Prezenta lui Traian Basescu?intr-o formatiune politica nu poate face decat sa dinamizeze lucrurile.
Fostul dvs. coleg de la Cotroceni Sebastian Lazaroiu vorbea recent despre un proiect comun Traian Basescu-Monica Macovei. Ce parere aveti?
C.D.: Experienta politica ceva mai indelungata arata ca mai rar un politician sau altul ar putea determina o tendinta. Pentru inceput, partidul ar trebui sa fie bine infipt in teritoriu, bine organizat la centru si despre personalitati sa vorbim abia dupa aceea. Sigur ca alaturarea celor doua nume este interesanta si probabil a fost facuta de dl Lazaroiu cu un scop precis.
Credeti ca Traian Basescu si Monica Macovei ar avea mai mult succes impreuna decat separat?
C.D.: Nu stiu care ar fi proiectul politic care sa-i aduca in acelasi loc.
Va doriti sa faceti din nou politica militanta, de pilda in PMP?
C.D.: Deocamdata am un proiect cu o universitate americana, am o serie de contacte internationale pe care vreau sa le cultiv in continuare serios. Pentru reprezentantii diferitelor state relatiile personale reprezinta cam 95 la suta din fondul dialogului. Am un dialog informal de care sunt foarte onorat cu Hillary Clinton, spre exemplu. In acelasi timp, sunt in contact cu premierul turc, Ahmet Davutoglu, si cu cel al Finlandei, Alexander Stubb. Sunt oameni cu care ma cunosc de ani de zile, cu care am lucrat, cu care am pus pe picioare proiecte comune in folosul tarilor noastre, iar acest lucru ne-a apropiat si ca oameni.
V-ar tenta sa va intoarceti in diplomatie?
C.D.: Deocamdata nu. Am deschis o firma de consultanta juridica, fiindca exista o serie de domenii care se interconecteaza cu relatiile internationale si in care mi-as putea folosi experienta.
Ce semnal ii transmite Moscova Romaniei prin Noua Doctrina Militara, lansata la sfarsitul anului trecut de Rusia?
C.D.: Este un semnal care trebuie urmarit cu cea mai mare atentie. Moscova pare sa fi marit nivelul de amenintare in legatura cu Romania pe fondul amplasarii scutului antiracheta, care este insa un sistem defensiv. Pe de alta parte, in acest moment Romania se afla intr-un context regional complicat si haotic: prevaleaza din ce in ce mai mult interesele nationale chiar in defavoarea aliatilor euro-atlantici: daca privim cum arata lucrurile in UE, observam ca Ungaria si Marea Britanie vor ca tot mai multe decizii importante sa fie luate la nivel national; Austria si Bulgaria militeaza pentru continuarea proiectului South Stream – un coridor energetic predestinat sa ocoleasca Romania; de asemenea, in ceea ce priveste criza din Ucraina exista deosebiri de opinii si abordari diferite care trebuie sa fie cat mai bine evaluate la cel mai inalt nivel in Romania de catre presedintele tarii. Acum cand discutam, Budapesta nu face nici un secret din faptul ca are o relatie speciala cu Moscova si, in virtutea acestui fapt, vrea ridicarea sanctiunilor impuse Rusiei pentru incalcarea dreptului international in Crimeea si agresiunea din estul Ucrainei.
Ungaria nu e singura din UE care ar vrea sa ajute Rusia sa scape de sanctiuni?
C.D.: Da, mai sunt Cehia si Slovenia, de exemplu. La jumatatea acestei luni, in Kazahstan urmeaza sa aiba loc o intalnire intre presedintii rus si ucrainean la care cu titlul de mediator vor participa Angela Merkel si, posibil, François Hollande, presedintele Frantei. Vicecancelarul german, Sigmund Gabriel, s-a exprimat clar impotriva regimului de sanctiuni aplicat Rusiei, Hollandde de asemenea, in ultimele zile a relativizat acest regim de sanctiuni, considerand ca Federatia Rusa nu trebuie sa fie ostracizata. Daca aceste dorinte exprimate public isi vor gasi o concretizare in anumite decizii, este esential ca Romania sa fie acolo unde se vor lua deciziile. Este, de exemplu, cat se poate de important ca in Kazahstan sa se ajunga la solutii care sa duca la detensionarea relatiilor dintre Rusia si Ucraina, dar ale caror costuri sa nu ajunga sa fie platite de noi toti.
Ce ar trebui sa faca Romania, ce pericol vedeti?
C.D.: In mod obligatoriu, Bucurestiul trebuie sa stie care sunt intelegerile care se fac, mai ales ca ele sunt mediate de doua state, Franta si Germania, care considera ca politica sustinuta de SUA impotriva Federatiei Ruse este mult prea dura. Singurul nivel de intelegere acceptabil care s-ar putea face in acest moment este doar intre Ucraina si Federatia Rusa, fiindca situatia e complicata in aceasta regiune in care se afla Romania: Republica Moldova nu reuseste sa aiba un guvern, dialogul dintre fortele politice de la Chisinau este confuz, apar semnale convingatoare legate de schimbari pe …
Cristian Diaconescu: „Moscova pare sa fi marit nivelul de amenintare in legatura cu Romaniaa” – interviu
