La capatul a doua zile de negocieri, reprezentantii FMI si Guvernul nu s-au putut pune de acord asupra deficitului bugetar pe 2015. Daca FMI ne cere un deficit bugetar de 0,9% din PIB, adica apropiat de cel al Suediei, Germaniei, Finlandei, Guvernul doreste o diferenta intre cheltuieli si venituri de cel putin 1,4% din PIB.
Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) cer Guvernului sa reduca deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romana o considera inacceptabila, nefiind exclusa, desi este putin probabila, chiar intreruperea actualului acord.
La capatul a doua zile de discutii, purtate vineri si sambata, partile nu au gasit un numitor comun. Practic, fiecare vede o alta parte a problemei.
Cum vede FMI problema deficitului
Argumentul FMI si al Comisiei Europene (CE) este ca nu mai trebuie sa existe o diferenta intre deficitul pe ESA (unde acesta nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) si cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a intamplat in anii anteriori. Acest argument a ajuns pe scena publica pe baza declaratiilor facute de oficialii nostri caci cei doi parteneri internationali ai Guvernului s-au abtinut de la orice informatii si comentarii privind discutiile. Argumentele FMI si CE nu prea par sa stea in picioare si pare-se ca altele sunt adevaratele motive pentru care FMI si CE cer un deficit bugetar infim. In ultimii doi ani deficitul cash a fost egal cu cel ESA. Raportul privind situatia macroeconomica pe 2014 elaborat de Ministerul Finantelor mentiona la inceputul acestui an necesitatea atingerii unui deficit ESA egal cu cel cash de 2,2% din PIB in 2014 si de 1,4% din PIB anul viitor. Cifrele erau in concordanta cu angajamentele luate fata de FMI si CE. Ceea ce pare sa fi deranjat insa cu adevarat FMI si CE sunt pomenile electorale oferite pentru anul viitor de catre Guvernul Ponta si amputarea in 2014 a cofinantarilor necesare programelor derulate din fonduri europene. Ca urmare a amputarii cofinantarilor si din cauza blocarii programelor dupa primele zece luni din acest an, Romania avea un excedent bugetar de 0,29% din PIB, facut insa praf la a treia rectificare bugetara, cand s-a decis plata cu anticipatie a titlurilor executorii acordate de instantele de judecata bugetarilor.
Trebuie spus ca, potrivit Pactului de Crestere si Stabilitate, fiecare tara semnatara trebuie sa isi micsoreze anual deficitul cu cate 0,5% din PIB. Este posibil ca, in aceste conditii, FMI si CE sa argumenteze ca daca practic deficitul din acest an va fi in jurul a 1,5% din PIB (in pofida angajamentului de a …
