Politica de cvasinationalizare, clientelismul si politica antioccidentala incep sa creeze brese in „fortareata Orban”. Demonstratiile de duminica impotriva taxei pe internet ar putea fi primul semn ca edificiul este subred.
Aproape 100.000 de oameni au iesit duminica in strada la Budapesta si in alte orase ungare pentru a protesta impotriva taxei pe utilizarea internetului pe care Guvernul Viktor Orban doreste sa o introduca de anul viitor. Demonstrantii au scandat „Cenzura!”, „Europa!”, „Democratie!” si „Viktor, sterge-o!” si nu s-au oprit decat in fata sediului Fidesz unde au inceput sa arunce cu monitoare, tastaturi si alte componente de computer in ferestrele partidului-stat. Spre furia purtatorului de cuvant al guvernului, Zoltan Kovacs, in multime, alaturi de protestatari, s-a aflat si insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite, Andre Goodfriend, cel care avertizase cu zece zile in urma ca „daca situatia (din Ungaria) continua in acest fel, va deveni imposibil sa lucram impreuna ca aliati”, cel mai grav avertisment lansat vreodata de guvernul american unui stat membru al UE si al NATO.
Avertismentul a venit in contextul in care ambasada americana la Budapesta a confirmat faptul ca sase oficiali de rang inalt au primit interdictia de a intra pe teritoriul Statelor Unite in urma plangerilor repetate ale unor companii americane care au reclamat faptul ca li s-a cerut mita de catre oficiali guvernamentali ungari, ceea ce a declansat un scandal politic la Budapesta ale carui ecouri nu s-au stins nici azi. Potrivit New York Times, americanii nu au avut nici o intentie sa faca publica decizia de a le interzice viza oficialilor unguri, dar au informat guvernul ungar asupra acesteia „din curtoazie”. O curtoazie care s-a intors impotriva lor pentru ca stirea a fost „scursa” de un portal de stiri apropiat guvernului, care a prezentat-o insa ca o masura de retorsiune fata de decizia guvernului ungar de a deschide o ancheta impotriva unor presupuse nereguli savarsite de mai multe companii americane. Luata prin surprindere, ambasada a difuzat un comunicat in care a negat ca ar avea cunostinta despre vreo investigatie, dar ca, intr-adevar, exista o lista neagra de oficiali despre care „exista informatii credibile ca au fost angajati sau au beneficiat de pe urma unor acte de coruptie”. Constienti ca americanii nu au aruncat cartile la cacealmaua lor, guvernantii unguri au schimbat partitura si au incercat o alta, pentru ca au inceput sa ceara strident „dovada” coruptiei, amenintand in caz contrar cu deteriorarea relatiilor bilaterale. Dincolo de jocul diplomatic, un lucru este limpede. La mijloc au fost un numar de companii americane, iar Washingtonul nu a tolerat interventia guvernului ungar in afacerile lor.
Episodul a produs o impresie puternica asupra ungurilor, care isi vad tara din ce in ce mai izolata in Europa ca urmare a politicilor Guvernului Orban, incat unii dintre participantii la demonstratia de duminica au declarat pentru Wall Street Journal ca taxa pe utilizarea internetului – unica in lume si calificata de comisarul european pentru agenda digitala, Neelie Kroes drept „o rusine” – drept o diversiune menita sa deturneze atentia publicului de la scandalul vizelor.
Declinul investitiilor straine
Daca a fost sau nu o diversiune e greu de spus, dar Financial Times a scris luni ca taxa amintita (aproximativ 62 de centi pe gigabyte) este o dovada ca Guvernul Orban a ramas fara optiuni fiscale pentru a reduce deficitul fiscal dupa patru ani in care nici una din masurile luate nu a reusit sa duca la reducerea datoriei Ungariei, care a ramas de 80% din PIB. Potrivit lui Gyorgy Suranyi, fost guvernator al Bancii Centrale, politica economica a lui Orban nu este decat o colectie de nationalizari, suprataxe sectoriale si recompense selective prin contracte guvernamentale acordate clientilor politici, al caror scop final este cresterea controlului guvernamental asupra economiei.
FT aminteste ca in 2010, cand a venit la putere, Orban a impus o serie de penalitati asupra bancilor si altor companii multinationale si, in paralel, a redus preturile la utilitati si impozitul pe venit. Cand aceste reforme nu au condus la cresterea consumului si a investitiilor, banca centrala …
