Interviu cu Dan Dima: Imaginea Romaniei poate fi „contaminataa” de relatia cu SUA sau de cea cu China: depinde ce alege

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Dan Dima, fost consilier la cancelaria presedintelui Traian Basescu si coordonator al Centrului pentru Diplomatie Publica, este de parere ca „realitatea romaneasca este net mai buna decat perceptia pe care o avem din afaraa”. Dima recunoaste ca principala problema a Romaniei este „credibilitateaa”, dar din punctul lui de vedere este o problema care poate fi reparata daca la oficialii autohtoni ar exista o „echivalentaa” intre „ceea ce spuna” si „ceea ce faca”.
E nevoie de un brand de tara, spune Dan Dima, organizatorul Forumului European pentru Diplomatie Publica, dar se teme sa nu revina cuiva ideea „sa mai cheltuiasca milioane de euro pe reclame la TV cu… natura dezlantuitaa”, fiindca peisaje frumoase exista si in tari subdezvoltate. Pe de alta parte, Dima subliniaza ca „daca doresti o legitimare langa SUA, altfel spus, daca doresti ca legitimitatea SUA sa te contamineze, atunci stai alaturi de americani, iar daca doresti o legitimare raportata la spatiul de influenta al Chinei, atunci mergi pe cealalta variantaa”.
Ce-i lipseste Romaniei pentru a-si schimba imaginea de tara periferica si impredictibila intr-una atragatoare?
D.D.: „Perceptia marginalaa” este un element asupra caruia se poate interveni mai greu ca sa nu spun ca nu se poate interveni deloc – este, daca doriti, o pacoste a practicienilor din diplomatia publica mondiala. Perceptia marginala sau centrala sunt perceptii rezultante din istoriile natiunilor – lucruri pe care in mod evident nu le putem modifica. Pe scurt, este aproape imposibil sa putem schimba aici ceva, dar va asigur ca foarte multe state aflate intr-o zona de perceptie periferica se bucura de o imagine in general buna, deci utila – buna, dar daca vreti, un pic plicticoasa.
In ce priveste predictibilitatea, aceasta componenta induce credibilitatea de tara, iar credibilitatea este un atribut esential. Din fericire si din experienta va asigur ca elementul „credibilitatea” este cel mai usor de „reparata” prin tehnicile de diplomatie publica. A fi predictibil inseamna sa fii dispus sa asculti asteptarile publicului si sa produci acele politici pe care publicul le asteapta. In fine, ultimul aspect la care ati facut referire, atractivitatea, el implica atat predictibilitate, cat si expertiza in managementul pe acele domenii care fac o tara atractiva, celebrele domenii cu care publicul strain interactioneaza si care produc ceea ce numim „brand de taraa”.
Vom fi atractivi daca vom sti sa facem guvernarea romaneasca atractiva, daca mediul de investitii va deveni atragator, daca exporturile romanesti vor fi seducatoare, daca turismul va corespunde asteptarilor publicului strain, daca vom reusi sa exportam acea specie culturala de care lumea inconjuratoare este interesata si daca romanul va avea atributele unui model de cetatean modern, model care… inca este neclar si pentru noi.
Credeti ca apropierea de Ucraina va produce asocieri in imaginarul investitorilor, spre exemplu?
D.D.: Nu, in nici un caz. Daca lucrurile raman precum sunt astazi, indiferent ca ne pozitionam intr-o zona de sprijin sau de neutralitate fata de Ucraina, investitiile nu vor avea de suferit din acest punct de vedere. Ceea ce influenteaza investitiile sunt evaluarile obiective care se fac pe domenii bine determinate in spatii clar delimitate – altfel spus, daca investitiile scad, in nici un caz nu este Ucraina sau situatia de acolo de vina. Sigur, daca agresiunea Ucrainei risca sa se extinda in mod evident, atunci Romania si toate statele din zona vor avea de suferit, dar daca lucrurile se deruleaza ca pana acum, nu avem motive de ingrijorare.
Care sunt sursele credibilitatii?in Romania?
D.D.: Resursele de credibilitate ale Romaniei sunt in totalitate in mainile decidentilor romani. Din acest punct de vedere, deci, ar trebui sa fim optimisti – nu ne putem inchipui ca cineva atenteaza la credibilitatea Romaniei cu buna stiinta. Pentru a afla, insa, ce modifica nivelul de credibilitate, este necesar sa stim care sunt ingredientele credibilitatii de tara. Mai intai, credibilitatea se construieste cu mesaje de echivalenta intre ceea ce spunem si ceea ce facem, cu echilibru intre comunicarea interna si cea externa, cu evitarea cu orice pret a inlocuirii patriotismului cu nationalism.
Din alta perspectiva, credibilitatea Romaniei tine mult de legitimitate. Suntem legitimi sa reglementam daca la randul nostru respectam reglementarile deja existente si suntem legitimi daca ne asociem cu entitati cu legitimitate proactiv asumata de toata lumea – suntem legitimi daca exportam solutii viabile si nu probleme suplimentare. Suntem credibili daca reusim sa acceptam cu obiectivitate si responsabilitate observatiile acelora cu care am convenit sa ne evaluam reciproc. Acestea sunt cateva linii majore de constructie si cultivare a credibilitatii. Veti observa ca sunt foarte multe zonele in care Romania mai are de lucrat.
In ultimii 25 de ani, cand a avut?Romania cea mai buna imagine?
D.D.: Ultimii 25 de ani sunt lipsiti de obiectiv – nu stim cum stam astazi in ce priveste imaginea externa si nu stim cum vrem sa aratam in viitor. Mi-e teama ca s-a inteles prea tarziu, prea putin si teribil de eronat cat de importanta este imaginea externa.
In ultimii 100 de ani, cand se?poate vorbi de cea mai buna?imagine a tarii?
D.D.: Fara indoiala, momentul Unirii si aparitia pe harta Europei a unui stat modern si mare pe flancul estic a produs un anumit tip de perceptie pozitiva, a fost un miracol iar miracolele sunt astfel rasplatite – perioada interbelica despre care noi vorbim astazi atat de frumos a beneficiat din plin de siajul respectivului moment. Ultimii 25 de ani, insa, sunt marcati de evolutii fragmentate, de performante nevalorificate, de moduri cel putin discutabile in care ne-am gestionat crizele de imagine si in ansamblu de un dezinteres toxic pentru consecintele de perceptie externa. Au primat mizele de politica interna si uneori am avut senzatia ca pentru decidentii romani spatiul international, publicul strain, nici macar nu exista – rezultatul unei astfel de atitudini se vede astazi.
Diplomatia publica este un domeniu nou pentru Romania, totusi Ministerul de Externe si-a propus sa-l dezvolte. Ce-ar mai avea de facut?
D.D.: MAE este un model de institutie a diplomatiei conventionale – diplomatia spatiilor, a frontierelor, a negocierii, a relatiilor intre guverne, a diplomatiei lui Malita intr-un cuvant. Astazi, acestei diplomatii con?ven?tionale i se solicita un instrument nou care ne ajuta sa relationam cu publicurile straine – un instrument cat se poate de credibil care opereaza asupra unor publicuri ce s-au transformat din spectatori in actori ai vietii internationale.
Vremurile?s-au schimbat, granitele sunt inlocuite astazi de identitate iar performanta internationala a tarii depinde de locul in care reusim sa ne plasam in perceptia publicului strain. Nu sunt in masura sa va spun daca MAE este pregatit sa raspunda unor astfel de exigente, ceea ce va pot spune este ca avem nevoie de expertiza in evaluare, de viziune, de inventivitate si de expertiza in constructia strategiilor. Totodata mai avem nevoie si de cumpatare si realism in stabilirea obiectivelor.
Sunt multe elemente ce intra in aceasta ecuatie si imi este imposibil sa va spun ce mai are MAE de facut. Daca tot am ocazia, va voi spune ca m-as bucura daca MAE ar fi mai deschis la nou, daca ar accepta sprijinul diplomatiei noi, a diplomatiei publice. Deocamdata am senzatia ca se teme de ea.
Daca ar trebui sa descrieti imaginea Romaniei, vazuta, de pilda, prin presa straina, care ar fi principalele trei avantaje si dezavantaje?
D.D.: Presa straina scrie in principiu despre ceea ce i se ofera, iar cand nu i se ofera nimic, incearca sa aloce deontologic si cu onestitate subiectului Romania ori stiri neutre – lucruri neasumate de nimeni, ori stiri cu povesti despre romanii la care acea presa are acces – adica la cei de pe strada care fac lucruri iesite din comun. Nu ar fi cinstit sa-i acuzam pentru ca nu ne prezinta intr-o lumina mai buna pentru ca nimeni aici nu se ocupa de aceasta problema. Imaginea Romaniei, in mod evident, prin filtrul presei straine nu este deloc buna si as putea spune ca este chiar o imagine distorsionata, schimonosita de propriul nostru dezinteres.
Principalele noastre avantaje exista si cred ca trebuie promovate cumva – realitatea romaneasca este net mai …

spot_img