In timp ce trupele violentei grupari disidente din Al Qaeda, Statul Islamic din Irak si Siria (ISIS) se indreapta din trei directii spre capitala, un general irakian a dat asigurari ca Bagdadul este securizat.
In oras, sute de irakieni converg spre centrele de inrolare a voluntarilor raspunzand apelului celui mai inalt demnitar religios siit din Irak care a chemat la lupta contra grupului djihadist sunnit care a cucerit orase si regiuni petroliere din nordul tarii si a anuntat executarea a 1.700 soldati siiti. Iranul isi ofera ajutorul, SUA studiaza optiuni militare – fara trupe la sol -, kurzii isi pregatesc independenta.
Schimbarea rapida a situatiei in Irak, unde djihadistii ISIS au lansat o ofensiva cucerind in cateva zile vaste teritorii si orase in nordul tarii, a determinat analistii si politicienii occidentali sa recunoasca faptul ca un nou „stat” este pe cale sa vada lumina zilei in lumea araba, un „djihadistan” peste nord-estul Siriei si vestul si nordul Irakului. Profitand de slabirea acestor doua ex-state forte din Orientul Mijlociu, grupul djihadist condus de irakianul Abou Bakr Al-Baghdadi, Statul Islamic din Irak si Siria – ISIS – nu inceteaza sa-si extinda teritoriul pe care il controleaza. ISIS, care depaseste Al Qaeda ca forta si mijloace financiare, reclamand aceeasi „puritate” islamista sunnita si aceeasi violenta extrema, poate modifica durabil harta regiunii, taind din Siria si Irak o parte din provinciile lor petroliere.
Liderul druz libanez Jumblatt, care a luptat intr-un razboi civil de 15 ani care a redesenat harta Libanului, estimeaza ca noile batalii ale djihadistilor sunniti pentru controlul nordului si estului Siriei si a nordului Irakului au distrus deciziile (secrete) diplomatice anglo-franceze de dupa primul razboi mondial concretizate de Mark Sykes si Francois Picot care au divizat vechiul Imperiu Otoman si au trasat noi frontiere pentru mini-state arabe controlate de Occident.
Califatul islamic din Irak si Siria dorit de djihadistii sunniti ai ISIS nu da nici o atentie frontierelor stabilite atunci pentru Siria, Irak, Liban, Iordania sau chiar mandatul asupra Palestinei.
Ansamblul Orientului Mijlociu a fost vizat de acordul Sykes-Picot. Imperiul Otoman, prabusit in 1918, urma sa fie scindat in doua, pe o axa sud-vest nord-est care mergea aproape de Kirkuk, astazi sub control kurd, prin Mossul, nordul Irakului si desertul sirian si traversa ceea ce este astazi Cisiordania si Fasia Gaza. Dar noua harta geografica, creata de Al-Qaeda si aliatii sai Nusra si ISIS, functioneaza de la est la vest, trecand prin orasele Fallujah, Tikrit si Mossul si prin mari zone din estul Siriei. Tacticile djihadiste sugereaza ca linia a fost conceputa pentru a functiona plecand de la vest de Bagdad, traversand deserturile irakian si sirian si pentru a include Homs, Hama si Alep in Irak. Armata guvernamentala siriana lupta cu djihadistii ISIS a preluat Homs si a ridicat asediul Alepului.
Oficial, vecinii din sudul Irakului, Arabia Saudita si Kuweit, se opun grupurilor asemenea ISIS, care a capturat armament de varf si a fortat o retragere spectaculoasa a fortelor guvernamentale de securitate in ultimele zile in nordul irakian. Dar, in cursul ultimilor doi ani, cetateni din Arabia Saudita si Kuweit au acordat enorme sume de bani pentru ISIS si alte grupuri djihadiste care declarau ca lupta contra regimului sirian al lui Bashar al-Assad. Conflictul sirian, care a opus combatanti sunniti contra fortelor siriene si militiilor siite sustinute de Iran a facilitat revizuirea frontierelor regionale si a declansat cea mai mare criza in Irak de dupa perioadele cele mai sangeroase din epoca prezentei militare americane. Acum, guvernele din Golf nu se grabesc sa vina in ajutorul Irakului, dupa ani lungi de animozitate fata de premierul irakian, siitul Nouri al-Maliki, care a ajuns la putere in timpul razboiului din Irak si pe care multi sunniti il considera a fi un pion al Iranului. El este acuzat de multa vreme de adversarii siiti si sunniti ca a agitat diviziunile intre sectele musulmane pentru a se agata de putere. Analisti occidentali sustin ca Arabia Saudita si aliatii sai din Golf, desi au temeri fata de ISIS, nu au nici un interes particular sa intareasca guvernul Maliki.
Ingrijorari in Golf
Arabia Saudita a ramas tacuta asupra crizei din Irak in timp ce rebelii djihadisti avanseaza spre Bagdad, iar SUA s-au angajat sa trimita ajutor guvernului Maliki, ceea ce ar putea agrava relatiile dintre Riad si Washington. In ultimul an, Arabia Saudita a privit cu consternare cum SUA au incercat sa se degajeze de Orientul Mijlociu si s-au apropiat pentru realizarea unui acord cu Iranul asupra programului nuclear controversat al Teheranului.
Garda Revolutionara din Iran, cea mai puternica forta de lupta din tara, a anuntat ca este gata sa se deplaseze in Irak, accentuand temerile statelor din Golf ca victoriile ISIS ar putea duce la cresterea prezentei iraniene dincolo de frontierele lor nationale. Un general al Garzilor Revolutionare iraniene, Hossein Salami a declarat ca fortele sale sunt „pregatite de lupta completa” si daca este necesar se vor alatura luptei din Irak.
Generalul-maior irakian Qassim al-Moussawi a declarat la Bagdad ca orasul este „stabil” si armata a reluat initiativa de lansare de operatiuni pe mai multe fronturi si a obtinut victorii remarcabile alaturi de voluntari. Fortele guvernamentale irakiene, ajutate de militii siite, s-au infruntat sambata cu „revolutionari irakieni” si „insurgenti armati ai ISIS” in orasul Muqdadiyah, la 60 mile nord-est de Bagdad. Dupa o scurta retragere, armata si politia irakiene au preluat controlul orasului. Mobilizarea voluntarilor siiti reprezinta un semn sumbru pentru o natiune care a vazut zeci de mii dintre cetatenii sai murind in violentele sectare izbucnite intre 2003-2011. Media kuweitiana a relevat ca militiile irakiene au fost amplasate de-a lungul frontierei de sud a Irakului pentru securizarea orasului Basra, cu majoritate siita, care este si locul unora dintre cele mai importante rezerve de petrol ale Irakului. Noii recruti vor trebui sa faca fata djihadistilor care au o forta militara crescuta dupa ce au capturat armele din depozitele militare lasate nepazite dupa dezertarile militarilor. Voluntarii irakieni continua sa se inscrie pentru a lupta contra ISIS, dupa ce vineri, imamul siit cel mai venerat din Irak, marele ayatollah Ali al-Sistani, de origine iraniana, a chemat irakienii sa lupte pentru apararea tarii lor, dupa ce djihadistii au ocupat Mossul si orasul natal al lui Saddam Hussein, Tikrit, apoi Samara si vizeaza Bagdadul. „Cetatenii care pot purta arme si sa lupte contra teroristilor in apararea tarii lor, a locuitorilor si a locurilor sfinte trebuie sa se inroleze voluntar si sa se alature fortelor de securitate” preciza reprezentantul lui Sistani, care a avertizat ca Irakul face fata unui mare pericol si lupta contra djihadistilor „este responsabilitatea intregii lumi si nu se limiteaza la o secta sau unui grup specific”.
Presedintele iranian, Hassan Rouhani, a precizat ca tara sa este gata sa intervina pentru a ajuta Irakul, dar autoritatile irakiene nu au cerut inca ajutor. Rouhani nu a dorit sa confirme dar nici nu a negat stirile potrivit carora forta Qods, unitate de elita a Garzilor Revolutiei, ar fi intrat deja in Irak. Potrivit Guardian, Iranul a trimis 2.000 de soldati in Irak in ultimele 48 ore pentru a ajuta fortele irakiene implicate in lupta contra ISIS.
Exista informatii ca generali iranieni au venit la Bagdad pentru a superviza apararea capitalei irakiene. Generalul iranian Qassem Suleimani, seful fortelor de elita Qods, un personaj puternic care joaca un rol important in afacerile Iranului, a avut intalniri cu inalti responsabili militari irakieni si sefi de triburi sunnite pentru discutii legate de apararea orasului de insurectia djihadista.
Presedintele iranian, Rouhani, i-a declarat premierului irakian, Maliki, ca „Iranul depune toate eforturile la nivel international si regional pentru a lupta contra terorismului”. Irakul, cu lunga sa frontiera comuna cu Iranul si cu o majoritate siita de 60%, este cel mai important aliat al Iranului, mai important decat Siria. Or, iranienii sunt oripilati de rapida prabusire militara a aliatului lor si de perspectiva unui stat sunnit anti-siit ce ar putea apare in nord-vestul Irakului si Siria Orientala.
SUA, Marea Britanie si aliatii lor, ca Arabia Saudita si monarhiile sunnite din Golf s-ar putea opune unei mai mari participari iraniene in Irak. Pe de alta parte, sustin expertii, singura alternativa eficienta a Washingtonului ar fi loviturile aeriene, desi este posibil sa nu fie suficiente pentru reprimarea a ceea ce este pe cale sa devina o revolta generala a comunitatii sunnite din Irak, care este de cinci-sase milioane oameni si concentrata in principal in nordul si vestul tarii.
Kurzii castiga putere
In timp ce ISIS se indreapta spre Bagdad si fortele de securitate ezita sub asalturile teroristilor islamisti in nord, regiunea autonoma a Kurdistanului irakian, oaza de stabilitate, isi deschide drum spre independenta. Analisti si experti …
