Va fi pentru prima oara, dupa cel mai mare val de extindere, cel din 2004, cand NATO va trece efectiv de fosta Cortina de Fier. Zece ani de apartenenta la Alianta Nord-Atlantica au vazut o consolidare constanta a securitatii nationale, dar aceasta a venit cu un pret: 26 de militari romani si-au pierdut viata in Afganistan si peste 100 au fost raniti, ultimii duminica intr-un atac sinucigas.
Multi fosti oficiali romani in frunte cu Ion Iliescu si Emil Constantinescu au vorbit ieri despre istoria aderarii Romaniei la NATO in 2004, dar cel care a facut cea mai corecta apreciere a fost fostul premier si ministru de Externe Petre Roman, care a declarat ca pentru extinderea din 2004 trebuie sa ii multumim fostului presedinte american George W. Bush.
Eforturile Romaniei de a prinde primul val al aderarii, cel din 1997 de la Summitul de la Madrid, cand au fost primite Polonia, Ungaria si Republica Ceha, au esuat ca urmare a opozitiei presedintelui american Bill Clinton.
In compensatie, Romania a primit vizita lui Clinton si Parteneriatul Strategic cu SUA, care insa era mai putin decat statutul de membru NATO si lasa tara intr-un no man”s land strategic, care era cu atat mai ingrijorator cu cat cu numai doua luni inainte, la Paris, NATO si Rusia semnau Actul Fondator pentru Relatii Reciproce, Cooperare si Securitate care avea la baza un acord prin care Rusia accepta extinderea NATO cu cele trei state, in schimbul angajamentului NATO ca nu va masa trupe la granitele comune si nu va desfasura arme nucleare. Aceasta ambiguitate periculoasa avea sa devina evidenta doi ani mai tarziu, in timpul operatiunii NATO din Iugoslavia, cand Romania si Rusia au ajuns foarte aproape de conflict cand rusii au incercat sa survoleze spatiul aerian al Romaniei si au fost opriti, intr-un episod evocat si azi de fostul presedinte Emil Constantinescu.
Momentul Varsovia
Schimbarea majora pentru fostele state din spatele Cortinei de Fier a venit pe 15 iunie 2001, cand intr-un discurs rostit la Universitatea din Varsovia, presedintele Bush a promis ca „s-a incheiat cu Yaltele si Munchen-urile” si ca toate statele europene care adera la valorile democratiei si economiei de piata trebuie sa poata deveni membre ale NATO si Uniunii Europene si sustinea ca la Summit-ul de la Praga, din 2002, aveau sa fie facute invitatii concrete. Nici trei luni mai tarziu aveau loc atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite si procesul de extindere avea sa fie accelerat, in pofida protestelor Rusiei, care evoca angajamentele luate de presedintii George H. W. Bush si Bill Clinton la inceputul anilor „90 ca nu va exista o extindere masiva. A doua zi, dupa atacuri aliatii au activat Articolul 5, „toti pentru unu, unu pentru toti” si pana la sfarsitul anului era aprobata misiunea ISAF, iar Romania a trimis primii militari in Afganistan.
La punctul maxim al desfasurarii, in Afganistan s-au aflat peste 2000 de militari. 26 si-au pierdut viata, ultimul duminica, si peste 100 au fost raniti. In 2002, la Praga, Romania, alaturi de alte sase state – Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia si Slovenia – primea invitatia de aderare. O prezenta militara americana exista in Romania de cativa ani la Constanta si Kogalniceanu, necesara pentru rotatia trupelor in Balcani, unde fortele americane si romane participau la misiunile din Kosovo, dar importanta acestora a crescut in momentul declansarii razboiului din Irak, in 2003. Razboiul din Irak nu a fost o operatiune NATO, dar decizia Romaniei de a participa cu trupe alaturi de Statele Unite a intarit legaturile dintre Bucuresti si Washington, cu exceptia unui episod din guvernarea Tariceanu, care a decis din motive neexplicate nici pana azi, ca Romania ar …
