„Perspectiva demografica a Romaniei este proasta. Pierdem masiv populatie activa prin migratie. Din anul 1990, am pierdut aproximativ 2 milioane de oameni activi. Daca acest ritm se va mentine, contributorii se vor reduce disproportionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectata. Mecanic (excluzand migratia), sistemul de pensii se prefigureaza sustenabil pana la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este ca speranta de viata in Romania este inca mica – numarul de iesiri (decese) este mare. Efectul migrator este greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamitati, tendinte globale. In orice caz, daca Romania se va transforma din tara de tranzit in tara de destinatie, forta de munca va veni, cel mai probabil, din Asia sau Africa”, se mai arata in studiul citat.
Initiatorii cercetarii subliniaza ca piata muncii situatia este stationara, de ani de zile rata de ocupare fiind in aceiasi parametri, fara a fi generate locuri de munca.
Masurile cu potential de a influenta in bine sustenabilitatea sistemului de pensii, identificate de specialisti, ar fi: stimularea cresterii gradului de ocupare, reducerea contributiei la asigurarile sociale (CAS) angajat/angajator, cresterea salariului minim pe economie si masuri de imbunatatire a colectarii CAS.
„Nu ne mai putem baza pe masuri precum: stimularea cresterii demografice, masuri administrative de reducere a economiei gri/negre, cresterea varstei de pensionare (deja e ridicata), cresterea vechimii obligatorie pentru pensie integrala (deja e ridicata)”, se mai arata in studiu.
Concluzia studiului este ca, in functie de orientarea politica/ideologica, se va pune accentul fie pe componenta sociala (o valoare cat mai mare pentru pensia medie), fie pe componenta de reducere a deficitului prin cresterea varstei de pensionare, in functie de speranta de viata la 65 de ani.
Cele mai proaste scenarii ar fi, in acest context, cel care face referire la legarea pensiei medii de cresterea salariilor, care ar produce deficite uriase, si cel care vizeaza eliminarea partiala sau totala a pilonului II, care ar conduce la reducerea pensiei cu o treime si pierderea increderii publicului si investitorilor in credibilitatea politicilor publice romanesti.
Studiul prezentat joi propune patru solutii generice, din care, prin combinare, se pot construi mult mai multe variante, al caror impact trebuie masurat in functie de continutul lor, dar care poate fi intuit din analiza impactului acestor alternative tip.
Prima solutie se refera la actualul model si se caracterizeaza prin: indexarea pensiilor cu un indice maimic decat cresterea salariului mediu, dar mai mare de rata inflatiei. Aceasta ar conduce la reducerea lenta, dar constanta a ratei nete de inlocuire, pastrarea actualului numar de sisteme speciale de pensionare, dar fara sa mai apara altele noi, actualele brese din sistemul de impozitare al CAS raman neschimbate – baza fiscala ramane nemodificata, mentinerea actualei rate a CAS, pastrarea actualei scheme de finantare a pilonului 2, actualele restrictii la pensionarea anticipata se pastreaza, iar varsta de pensionare si durata de cotizare raman neschimbate.
Cea de-a doua solutie s-ar caracteriza prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu cresterea salariului mediu, sau legarea pensiei medii prin alt sistem de salariul mediu, cum ar fi stabilirea valorii punctului de pensie ca un procent fix din salariu mediu, cresterea numarului de sisteme speciale de pensionare, cresterea numarului de scheme specifice de impozitare in cazul CAS sub pretextul oferirii de facilitati fiscale – reducere a bazei fiscale, presiuni pentru unificarea impozitului pe venit cu CAS si proiectarea unei scheme de impozitare progresiv, inghetarea sau chiar nationalizarea pilonului 2, relaxarea actualelor restrictii referitoare la pensionarea anticipata, varsta de pensionare revine la situatia de dinainte de 2001 (57 de ani femeile si 62 barbatii) si durata de cotizare raman neschimbate (30/35 de ani).
A treia solutie identificata in studiu se caracterizeaza prin indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflatiei, Pastrarea numarului actual de sisteme speciale de pensionare, scaderea numarului de scheme specifice de impozitare in cazul CAS, dar fara sa se reuseasca eliminarea lor completa – crestere moderata a bazei fiscale, scadere usoara cu doi-trei la suta a actualei rate a CAS la angajator, cresterea contributiei la pilonul II la opt la suta – gradual pana in 2021, actualele restrictii la pensionarea anticipata se pastreaza, se inaspreste sistemul de pensionare pentru invaliditate, varsta de pensionare ramane neschimbata si durata de cotizare creste si se unifica (40 de ani) – gradual.
Ultima solutie propusa se caracterizeaza prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflatiei, eliminarea sistemelor speciale de pensionare, eliminarea schemelor specifice de impozitare in cazul CAS si aplicarea unitara si coerenta a impozitului – crestere semnificativa a bazei fiscale, scadere cu trei-cinci la suta a actualei rate a CAS la angajator si stimularea fiscala semnificativa pentru economisire prin pilonul III de pensii, cresterea contributiei la pilonul II la 10 – 12 la suta – gradual pana in 2025, actualele restrictii la pensionare se inaspresc si mai mult, se inaspreste sistemul de pensionare pentru invaliditate, varsta de pensionare se coreleaza cu speranta medie de viata la 65 de ani si durata de cotizare creste si se unifica (43 de ani) – gradual.
Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a apreciat ca studiul este echilibrat si scoate in evidenta problemele esentiale ale sistemului de pensii.
Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CeRe) si Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) implementeaza proiectul „Reforma Pensiilor – de la experti la public” in perioada iulie 2013 – octombrie 2014, in cadrul caruia au lansat, joi, studiul „Alternative si compromisuri in sistemul romanesc de pensii pentru urmatorii 20 de ani”.Initiatorii studiului arata ca, in prezent, sistemul de pensii nu se autosustine complet, de la bugetul de stat transferandu-se aproximativ 2,5 la suta din PIB.
„Daca procentul s-ar ridica la cca. trei la suta, pot aparea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resimtite in economie-cresterea fiscalitatii, reducerea investitiilor, etc.), iar daca ar ajunge spre patru la suta, echilibrul ar fi pierdut. Acum, transferurile asigura un grad optim de adecvare a pensiilor, iar Romania nu ar fi avut probleme cu transferurile, daca nu ar fi intervenit criza economica globala din 2008, aceasta afectand economia si, implicit, veniturile la buget”, se arata in documentul citat.
Specialistii sustin ca schimbarile necesare sunt structurale si depasesc instrumentele de gestiune propriu-zisa a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri in productivitatea muncii, de cresterea ratei de ocupare a populatiei active si de politici de imigratie …
