de Liviu Dadacus – Mediafax Publicat la: 31.12.2013 20:02 Ultima actualizare: 31.12.2013 20:03
Miza politica majora a anului 2014 va fi reprezentata de alegerea viitorului presedinte, fapt care va face ca toate celelalte mize, inclusiv cea reprezentata de scrutinul pentru Parlamentul European, sa fie subsecvente.
Intrebarea politica majora a inceputului anului 2014 este legata de USL si de momentul in care acest proiect politic, care a debutat in februarie 2011, va fi considerat epuizat.
De raspunsul la aceasta intrebare depinde, in esenta, intreg parcursul politic al anului 2014.
Daca USL se mentine ca proiect politic, atunci actualul status-quo se perpetueaza in conditiile intelegerii initiale, care prevede ca liderul PNL, Crin Antonescu, este candidatul Uniunii la prezidentiale.
Daca USL se rupe, reconfigurarea scenei politice devine iminenta, in contextul in care va fi necesara conturarea si probarea unei noi majoritati parlamentare care, in lipsa PNL, va trebui sa sprijine Guvernul.
Se rupe USL?
Anul 2014 ar putea fi anul ruperii USL.
Tensiunile dintre co-presedintii Victor Ponta si Crin Antonescu, dar si faptul ca majoritatea parlamentara nu a functionat in momente politice cheie, evidentiate la sfarsitul sesiunii parlamentare trecute, denota faptul ca ruperea USL ar putea fi iminenta.
Potrivit unui scenariu vehiculat in Parlament, USL ar putea sa se rupa chiar la inceputul anului 2014, respectiv la sfarsitul lunii ianuarie sau inceputul lunii februarie.
In acest prim scenariu, PSD ar putea convoca in luna martie un Congres prin care sa stabileasca o alianta electorala cu UNPR si PC la alegerile europarlamentare si sa decida asupra unui candidat propriu la alegerile prezidentiale.
Al doilea scenariu vizeaza ruperea USL inainte de alegerile europarlamentare din luna mai, pentru a permite PSD si PNL sa candideze separat in conditii reale de campanie, in care candidatii fiecarui partid se pot ataca politic, fara a exista componenta de apartenenta la Uniune.
Al treilea scenariu are in vedere ruperea USL imediat dupa alegerile europarlamentare. Din perspectiva acestui scenariu, PSD si PNL ar urma sa candideze separat la europarlamentare, ruptura fiind determinata de scorul mai mare obtinut de PSD, care ar reclama, ulterior, sa dea si candidatul la prezidentiale in virtutea ponderii detinute la nivelul electoratului.
Majoritatea alternativa – momentul adevarului?
Un moment politic aparte al anului 2014 ar putea fi constituit de probarea „majoritatii alternative” existenta in Parlament, inainte de eventuala rupere efectiva a USL.
Acest eveniment va fi transant pentru existenta in continuare a USL, in conditiile in care PSD ar putea proba faptul ca detine majoritatea absoluta, fara PNL, in plenul reunit si majoritatea absoluta in Camera Deputatilor, alaturi de UNPR, PC si reprezentantii minoritatilor.
In acest moment, PSD detine deja, potrivit calculelor parlamentare, aceasta majoritate alternativa.
Europarlamentarele, test pentru prezidentiale?
Alegerile europarlamentare se vor desfasura, in Romania, in data de 25 mai. Romanii vor merge la urne pentru a-i alege pe cei 32 de viitori deputati care ii vor reprezenta in Parlamentul European, fata de 33, cati sunt in actuala legislatura.
Rezultatele din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene vor fi anuntate in seara zilei de duminica, 25 mai.
Europarlamentarele, prin interesul redus pe care il suscita, „beneficiaza”, de regula, de o prezenta redusa de urne. Tocmai de aceea, acest tip de scrutin reprezinta un test pentru partide, respectiv pentru forta lor de mobilizare a propriului electorat.
In acest sens, europarlamentarele reprezinta un test pentru prezidentiale, pentru ca, de principiu, candidatul sustinut de partidul care va reusi cel mai bun scor la scrutinul european porneste cu prima sansa in competitia pentru prezidentiale.
Anul 2014 va reprezenta, asadar, un test pentru partide, care „se vor intinde” cat vor putea si vor face, intr-o exprimare plastica, un spagat pentru a obtine cat mai multe voturi la europarlamentare.
Contorsionism la prezidentiale?
Intentia oficiala, publica, pentru care alegerile prezidentiale au fost detasate de cele parlamentare – decizie consfintita la revizuirea Constitutiei in 2003 – a vizat faptul ca partidele sa nu mai fie implicate in lupta dintre candidatii la prezidentiale.
Lucrurile nu stau, insa, asa cum s-a intentionat, iar practica ulterioara a demonstrat acest lucru. Partidele sunt foarte implicate in alegerile prezidentiale, ele fiind structurile prin care se face efectiv mobilizarea electoratului la vot.
Anul 2014 va fi, asadar, nu numai un an al alegerilor – europarlamentare si prezidentiale – dar si un an al partidelor, pentru ca partidele vor face un spagat la europarlamentare pentru a atrage cat mai multi votanti, dar la prezidentiale vor deveni cu adevarat contorsioniste pentru a-si maximiza numarul de voturi in favoarea candidatilor pe care ii vor sustine.
Astfel, in scenariul in care PSD va sustine un candidat propriu, partidul va trebui sa dea dovada de o mobilizare excelenta a propriului electorat, fie ca il va sustine pe actualul premier, Victor Ponta, fie ca se va opta pentru un tandem, Ponta ramand premier, iar candidat la prezidentiale urmand sa fie un social-democrat sau un apropiat al partidului.
Cazul PNL, care va trebui sa isi mobilizeze in mod exceptional propriul electorat in situatia in care intelegerea cu PSD nu va mai fi valabila si isi va sustine in alegeri propriul candidat, este similar.
In aceeasi situatie se vor afla si PDL, care il va sustine pe Catalin Predoiu, dar si Forta Civica, al carei candidat va fi Mihai Razvan Ungureanu, dar si oricare alta formatiune politica.
Candidatul dreptei – miraj sau scenariu posibil?
Prefigurarea unui candidat unic al dreptei care sa contabilizeze toate voturile de dreapta, precum si electoratul volatil si nemultumitii, reprezinta piatra de temelie a unor …
