Lipsa de coordonare intre actorii politicii externe a Romaniei s-a rasfrant, in 2013, asupra diplomatiei romanesti care nu se poate lauda cu vreun rezultat rasunator si care contabilizeaza un nou esec in incercarea de a adera la Spatiul Schengen.
Capitolul „realizari” ale diplomatiei romanesti include inaugurarea lucrarilor de constructie la Deveselu, vizita premierului Victor Ponta in SUA si organizarea celei de-a treia editii a Forumului China-Europa Centrala si de Est la Bucuresti.
Aderarea la Schengen, o „fata Morgana”
Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a inceput anul cu o declaratie in forta, sustinand ca omologul olandez, Frans Timmermans, a carui tara s-a opus cel mai adesea intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, este un bun cunoscator al Romaniei si are „un anumit grad de deschidere pozitiva” privind subiectul Schengen.
„Este adevarat ca in cursul zilei de luni, ieri, am avut o discutie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscator al Romaniei si al realitatilor romanesti. Intr-o fosta capacitate anterioara de ministru al Afacerilor Europene al Olandei, a fost, de altfel, si unul din sprijinitorii consecventi ai procesului de negocieri pentru aderarea Romaniei la UE (…) E un om cu foarte multa experienta si care cunoaste realitatile romanesti din proprie experienta, si nu din relatarile din presa. Spun asta pentru ca este foarte important si exista un anumit grad de deschidere pozitiva pe care am inregistrat-o de la bun inceput”, a declarat Corlatean, la 16 ianuarie, intr-un interviu la RRA, despre Timmermans, numit ministru de Externe in guvernul instalat la Haga in toamna anului 2012.
O zi mai tarziu, ministrul de Interne, Radu Stroe, evoca si el deschiderea si disponibilitatea spre dialog a omologilor din Germania si Olanda in sensul adoptarii Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime la Consiliul JAI din 7 martie.
„Dialogul cu ministrii olandez si german s-a concentrat pe un schimb de idei si puncte de vedere circumscris finalizarii procesului de aderare a Romaniei la spatiul Schengen, demnitarul roman reiterand dorinta ca la 7 martie 2013, cu ocazia Consiliului JAI, sa fie adoptata Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene si maritime”, potrivit unui comunicat de presa al MAI, in urma unei reuniuni informale a JAI, la Dublin.
Omologii din Germania si Olanda au aratat deschidere si disponibilitate spre dialog in sensul adoptarii Deciziei, precizand ca, dupa publicarea raportului MCV, vor relua discutiile la nivel intern, pe palierul guvernamental si parlamentar, in legatura cu acest subiect, relateaza comunicatul mentionat.
Cu prilejul publicarii raportului MCV, la 30 ianuarie, purtatorul de cuvant al CE Mark Gray a declarat ca, in opinia Comisiei, „Romania indeplineste conditiile specifice de intrare in Schengen”.
Raportul MCV stabilea insa ca, desi s-au facut unele progrese, Romania ar trebui sa faca mai mult pentru functionarea statului de drept. In plus, Mark Gray preciza ca in cazul recomandarilor facute Guvernului de la Bucuresti de catre Comisia Europeana – dupa criza constitutionala din vara lui 2012 – acestea au fost partial indeplinite, partial nu. Aceste concluzii aveau sa fie folosite ulterior ca argument pentru respingerea la Schengen de catre state care fac legatura intre cele doua dosare.
Presedintele Traian Basescu a citit diferit raportul, declarand, la 3 februarie, ca va sustine fara rezerve mentinerea pe agenda din martie a Consiliului European a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, temeiul fiind progresele din raportul MCV pe functionarea institutiilor, problemele fiind la respectarea de catre politicieni a statului de drept.
Premierul Ponta l-a informat, la 4 februarie, pe presedintele CE, Jose Manuel Barroso, ca intentioneaza sa transmita tuturor sefilor de stat si de guvern din UE o scrisoare semnata atat de el, cat si de presedintele Traian Basescu si liderii celor doua Camere ale Parlamentului in vederea unei decizii favorabile aderarii Romaniei la Schengen.
In replica, presedintele Traian Basescu a declarat, la 7 februarie, ca o simpla solicitare de a intra in Schengen este „superfluu”, el aratand ca, inainte de a cere acest lucru pe toate vocile, Romania trebuie sa arate ca a inteles mesajele UE in privinta statului de drept.
La 10 februarie, seful statului revenea asupra subiectului, sustinand ca scrisoarea premierului si a celor doi lideri ai Parlamentului ar trebui sa aiba ca subiect indreptarea aspectelor negative din MCV.
„Este nevoie absoluta de o scrisoare semnata de principalii decidenti politici care pot face ceva in indreptarea aspectelor negative semnalate in raport. De aceea, mai sugerez o data sa se renunte la jocul „o scrisoare in care sa cerem sa intram in Schengen si sa o semnam toti”, pentru ca o astfel de scrisoare nu ar starni decat zambete. Eu cred ca scrisoarea trebuie sa fie semnata de principalii decidenti ai majoritatii parlamentare, premierul, presedintele Senatului si presedintele Camerei, in care sa ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV si sa transmita pozitia in raport cu cele semnalate”, a declarat Traian Basescu, in conferinta de presa.
Dupa vizita sefului diplomatiei la Haga, la 12 februarie, MAE transmitea, intr-un comunicat, ca ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, i-a transmis omologului roman ca Guvernul Olandei nu mai conditioneaza aderarea Romaniei la Schengen de MCV.
La 21 februarie, premierul socialist francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat ca Franta sustine principiul integrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen, pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni la Consiliul JAI, din luna martie.
„Am abordat si problema aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, iar pozitia Frantei este cunoscuta: Franta sustine acest principiu pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni si care urmeaza sa fie discutat la urmatorul Consiliu al ministrilor de Justitie si Afaceri Interne, din luna martie”, a spus Ayrault, intr-o conferinta de presa sustinuta impreuna cu premierul Victor Ponta.
La 25 februarie, Crin Antonescu a discutat, ca de la lider liberal la lider liberal, cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderarii Romaniei la Schengen si MCV. Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele Romaniei privind aderarea la Schengen si a primit asigurari ca Olanda va face evaluarea lor obiectiva, conform unui comunicat PNL.
Intors acasa, liderul Senatului avea sa spuna ca „premierul Mark Rutte si Guvernul Olandei nu vor lega raportul MCV de Schengen”.
Inainte de JAI, premierul Victor Ponta avertiza, la 1 martie, ca Romania are semnale ca exista o mare probabilitate ca aderarea la Spatiul Schengen sa fie din nou amanata, pentru luna octombrie, la solicitarea unei tari sau a doua state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia sa fie luata in toamna.
In aceeasi zi, seful diplomatiei rabufnea, sustinand ca, in cazul unui refuz, Bucurestiul nu mai este interesat de Schengen.”Daca noi nu vom obtine o decizie corecta, legitima, (inseamna – n.r.) faptul ca acest proces bazat pe niste criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat sa fac parte din acest proces. Si e bine de retinut. (…) Asa cum am trait fara Schengen, putem sa traim in continuare. Prezentam, scoatem pasaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani si daca UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, sa invite Romania, sa o faca”, a afirmat Corlatean, la Realitatea TV.
Doua zile mai tarziu, ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, intr-un interviu pentru Der Spiegel, ca va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.
„Chiar si considerarea aderarii partiale, adica intrarea cu aeroporturile si porturile maritime, este scoasa de la masa discutiilor”, a completat ministrul german.
„Extinderea spatiului Schengen va fi acceptata de catre cetatenii nostri numai in conditiile in care sunt asigurate premisele de baza”, a spus Friedrich. „In momentul de fata nu este cazul”, a adaugat el.
In timp ce la Bucuresti „palatele” se certau si se acuzau pe subiectul Schengen, ministrii de Interne conveneau, la 7 martie, sa amane decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei pana la o data ulterioara nedefinita.
Ministrul de Interne, Radu Stroe, anunta, la Bruxelles, ca Germania, Finlanda si Olanda au exprimat in Consiliu pozitii impotriva aderarii, invocand conditionarea de MCV.
La 12 martie, presedintele Traian Basescu propunea Parlamentului si Guvernului un parteneriat pentru realizarea obiectivului de aderare la spatiul Schengen, el apreciind ca aceasta este „o datorie fata de romani”.
Si CSAT decidea, la 3 aprilie, ca „integrarea in spatiul Schengen constituie un obiectiv fundamental care trebuie asumat la nivel national de catre toti factorii de raspundere”, potrivit unui comunicat transmis de Administratia Prezidentiala dupa sedinta Consiliului.
Dupa ce declarase ca Romania poate trai si fara Schengen, ministrul de Externe, Titus Corlatean, a revenit la sentimente mai bune si, la 10 iunie, a exprimat, in intrevederea cu omologul german, Guido Westerwelle, „asteptarea legitima” ca o decizie pozitiva privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen sa fie luata pana la sfarsitul anului, potrivit unui comunicat MAE.
Ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a manifestat, la 12 iunie, in intrevederea cu omologul roman Titus Corlatean, deschidere pentru sustinerea obiectivului Romaniei privind o decizie favorabila pe aderarea la spatiul Schengen pana la finalul lui 2013.
Aflat la Bucuresti in perioada 11-12 iulie, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, declara ca Parisul sustine acordarea Romaniei, „in cateva luni”, a „semnalului” aderarii la spatiul Schengen cu punctele de frontiera de pe aeroporturi.
„Franta a acordat mereu o atentie sporita intentiei Romaniei, a guvernului roman de a adera la spatiul Schengen, insa, dupa cum stiti, apartenenta la acest spatiu presupune atat drepturi, cat si obligatii. Prin urmare, daca se vrea avansarea negocierilor si nu asteptarea unei etape urmatoare, este nevoie de pragmatism. De aceea, Franta a propus ca masura imediata permiterea deschiderii frontierelor aeriene”, a afirmat Ayrault, intr-un interviu acordat Digi 24.
In septembrie insa, Franta isi schimba parerea. „In prezent nu exista o decizie in privinta intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen si ca ministru de Interne, care participa la Consiliul ministrilor de Interne din UE, sunt, evident, mai mult decat rezervat in legatura cu deschiderea, astazi, a acestor frontiere, atat timp cat Romania si Bulgaria nu indeplinesc anumite eforturi (…) Nu este astazi pe ordinea de zi si va spun acest lucru foarte clar. Nu la 1 ianuarie (2014), atat timp cat nu vor fi luate masuri pentru garantarea securitatii celorlalte tari si celorlalti cetateni”, preciza ministrul de interne, Manuel Valls, pentru France Inter.Premierul Victor Ponta si MAE au pus declaratiile din Franta pe seama campaniei electorale, desi alegerie municipale vor avea loc abia in 2014.
A urmat Finlanda care, prin vocea premierului Jyrki Katainen, a anuntat ca asteapta urmatorul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pentru a avea mai multe informatii inainte de a adopta o decizie privind integrarea Romaniei in Spatiul Schengen.
Dupa ce purtatorul de cuvant al CE Mark Gray a anuntat ca raportul MCV va fi publicat in ianuarie 2014 si nu in decembrie 2013, Ambasada Olandei la Bucuresti preciza, la 9 octombrie, la solicitarea Mediafax, ca Haga va astepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie privind aderarea Romaniei la Schengen, subiect care urma sa fie dezbatut la Consiliul JAI din decembrie 2013.
Ministrul de Externe si-a mentinut declaratiile optimiste, subliniind ca Romania merge „pe premisa ca in baza Consiliul JAI din martie” sa fie luata o decizie in decembrie. „Daca unii vor ramane blocati in decizia lor interna de a conexa totusi (aderarea la Schengen – n.r.) cu MCV, asta e, decembrie va trece si va trebui sa reluam aceste discutii ulterior, dar o spun foarte clar va fi mai dificil pentru ca, dupa decembrie urmeaza o perioada de pre-campanie si campanie electorala pentru Parlamentul European, urmeaza alegeri municipale si locale in Franta. Daca nu e decembrie, s-ar putea sa fie mai complicat. Decembrie ar fi un termen rezonabil de bun pentru luat o decizie”, a declarat, la 18 octombrie, Titus Corlatean, la Digi24.
„Lovitura” a venit la 11 noiembrie chiar de la presedintele CE, Jose Manuel Barroso. Intr-un interviu acordat postului francez de televiziune LCI, Barroso preciza ca Romania si Bulgaria nu vor intra in spatiul Schengen la 1 ianuarie 2014, „deoarece exista tari care se opun; deci exista o unanimitate care trebuie atinsa, chiar daca, tehnic, indeplinesc deja conditiile”.
Declaratiile sale au fost intarite, la 12 noiembrie, de un purtator de cuvant al CE, Frédéric Vincent, care a spus ca discutiile privind aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen sunt in curs, dar tinand cont de actuala situatie din UE este foarte probabil ca cele doua tari sa nu intre la 1 ianuarie 2014.
Din afirmatiile sefului Executivului european, MAE a retinut doar ca acesta a reconfirmat pozitia de fond a Comisiei Europene cu privire la indeplinirea in totalitate de catre Romania si Bulgaria a cerintelor pentru aderarea la Schengen.
„Presedintele Barroso a reconfirmat, practic, pozitia de fond a Comisiei Europene cu privire la indeplinirea in totalitate de catre Romania (si Bulgaria) a cerintelor pentru aderarea la Spatiul Schengen. Totodata, a deplans amalgamul intre aderarea Romaniei la spatiul Schengen si teme precum imigratia, catastrofa de la Lampedusa sau mobilitatea lucratorilor. A atentionat, cu acest prilej, ca aceste teme nu au legatura intre ele si risca sa alimenteze ascensiunea miscarilor extremiste si xenofobe, pozitie sustinuta constant si de Romania”, a fost reactia Ministerului de Externe.
La Consiliul JAI din 5 decembrie, aderarea celor doua tari nu a figurat pe agenda, discutandu-se doar „situatia la zi” a aplicarii dispozitiilor Schengen.
Dupa reuniune, ministrul lituanian de Interne, Dailis Alfonsas Barakauskas, a anuntat ca JAI va reveni asupra subiectului aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, atunci cand vor exista conditii favorabile. De data aceasta, nici macar nu a mai fost stabilita o data pentru reluarea subiectului, ca la precedentele consilii.
In cadrul Consiliului, Romania si Bulgaria au prezentat a declaratie politica in care isi exprima dezamagirea fata de imposibilitatea luarii unei decizii privind aderarea la Schengen si sustin ca nu exista niciun motiv juridic sau concret pentru o noua amanare.
Cele doua tari au anuntat astfel ca vor solicita reluarea discutiei doar in momentul in care este intrunita unanimitatea, deoarece considera ca „au un nivel inalt de pregatire pentru aderare”, iar blocajul nu le poate fi imputat.
Titus Corlatean a dat vina pe „situata sociala, economica, de criza din Europa din acesti ani”. Totodata, el a spus ca Romania nu renunta la acest obiectiv, dar nici nu vrea sa stea cu mana intinsa.
„Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al Romaniei, respectiv al Bulgariei. In acelasi timp, nici nu poti sa stai in genunchi si sa stai cu mana intinsa, cata vreme noi am indeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen si, in acelasi timp, platim pentru lucruri care n-au legatura cu noi”, a declarat, la 7 decembrie, la Digi24, ministrul de Externe.
Dupa modificarile facute de deputati la Codul Penal, presedintele Traian Basescu a avertizat ca Romania trebuie sa uite de Schengen, intrucat raportul MCV va fi negativ pe partea de activitate parlamentara.
„In mod categoric, trebuie sa uitam de sansa de a intra in Schengen, pentru ca va fi un raport (MCV – n.r.) foarte prost pe justitie, partea de activitate parlamentara”, a spus, la 11 decembrie, Traian Basescu, intr-o emisiune a postului B1 Tv.
Relatiile cu SUA: inceperea lucrarilor la Deveselu si mentinerea vizelor pentru romani
In pofida reducerii bugetului Pentagonului, Washingtonul a mentinut proiectul scutului antiracheta de la Deveselu, iar la 28 octombrie a avut loc ceremonia de inaugurare a lucrarilor. Din partea SUA la eveniment a luat parte adjunctul secretarului american al apararii James Miller, desi multi l-ar fi dorit pe seful diplomatiei americane, John Kerry.
Acesta a ocolit insa Romania, desi in luna ianuarie, blogul publicatiei Washington Post punea tara noastra pe lista posibilelor destinatii ale secretarului de Stat. Kerry a fost in decembrie in regiune, dar la Chisinau, pentru a indemna Moldova sa continue reformele si sa o asigure de sprijinul SUA.
Intrevederile ministrului de Externe, Titus Corlatean, cu omologul sau american au avut loc doar in marja unor reuniuni internationale.
Astfel, prima intrevedere a avut loc la 28 februarie, la Roma, cu ocazia Dineului Transatlantic, reuniunea sefilor de diplomatii din tarile NATO si UE.
Potrivit MAE, John Kerry a „exprimat disponibilitate” pentru o „agenda relevanta de contacte politico-diplomatice la nivel inalt pentru anul 2013, atat la Washington, cat si la Bucuresti, pentru a dinamiza si aprofunda Parteneriatul Strategic dintre cele doua tari”.
Cea de-a doua a avut loc la sfarsitul lunii septembrie, la New York, in marja participarii la cea de-a 68-a sesiune a Adunarii generale a ONU.
Ultima intalnire a avut loc la 3 decembrie, la Bruxelles, in contextul participarii la reuniunea ministeriala NATO. Cu acest prilej, ministrul Titus Corlatean a adresat secretarului de stat al SUA invitatia de a vizita Romania in 2014.
La capitolul „realizari” ar putea fi trecuta vizita din octombrie a premierului Victor Ponta in SUA, care nu a prilejuit insa si o intrevedere cu presedintele Barack Obama, ci doar cu vicepresedintele Joe Biden.
Fostul premier laburist al Marii Britanii Tony Blair avea insa sa intermedieze, in decembrie, o intrevedere intre Ponta si Obama, tocmai in Africa de Sud, cu ocazia funeraliilor fostului presedinte sud-african Nelson Mandela.
Cetatenii unuia „dintre cei mai de incredere si mai capabili parteneri” ai SUA – dupa cum caracteriza Romania James Miller – au nevoie in continuare de vize pentru a calatori. Din UE, doar bulgarii, cipriotii si polonezii mai au nevoie de vize pentru SUA.
Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a declarat, la 20 iunie, ca includerea Romaniei de catre SUA in programul Visa Waiver este o chestiune politica pentru Bucuresti, nefiind un tratament corect fata de o tara partener strategic faptul ca romanii inca stau la usa pentru viza de intrare pe teritoriul Statelor Unite.
„Este o chestiune de imigratie pentru autoritatile americane, sa controleze cine intra, cine iese, dar pentru noi este si o chestiune politica pentru ca un stat cum este Romania, partener strategic al SUA, cu contributii constant majore anterior in Irak, acum in Afganistan si dupa 2014 cu faimosul scut antiracheta, cu componentele din Romania, cu o contributie pe intelligence din partea Romaniei, in opinia noastra, si acest lucru l-am spus constant autoritatilor americane, acesta trebuie tratat corect, ca un partener strategic”, a afirmat Corlatean, la Gandul.live.
In iulie, Duane Butcher, insarcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a declarat, intr-un interviu MEDIAFAX, ca intelege frustrarea romanilor privind vizele, dar includerea in programul Visa Waiver nu este o oferta pentru tarile partenere, ci se bazeaza strict pe respectarea cerintelor legislatiei americane.
„Inteleg ca poate e o frustrare in randul romanilor si oficialilor de aici, dar e important de amintit ca nu vorbim de un mod de a judeca o tara, nu e o oferta pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislatia are cerinte foarte precise care trebuie indeplinite si in privinta unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului si cooperarea pe probleme de securitate, Romania a facut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz si modificarea legislatiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile”, a afirmat oficialul american.
Problema a fost abordata in toate intalnirile oficialilor romani cu cei americani, dar din partea SUA nu a venit niciun mesaj privind o schimbare a situatiei.
La 1 februarie, grupul de lucru format din reprezentanti ai Guvernului roman si ai Ambasadei SUA privind regimul vizelor a avut o prima reuniune, la Bucuresti, in care s-a evaluat indeplinirea de catre Romania a criteriilor de acces in Visa Waiver.
Potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA, „grupul de lucru a discutat despre modalitati de a extinde si consolida dimensiunile relatiei romano-americane ce privesc aplicarea legii, extradarea, trecerea frontierei, calatoriile si regimul vizelor”.
La 12 septembrie, Parlamentul European a votat o rezolutie de modificare a Regulamentului UE privind vizele, prin care se introduce o clauza de reciprocitate care obliga SUA si Canada sa elimine vizele pentru cetatenii europeni, dar procedura este complicata si poate dura ani de zile.
Dupa ce Canada a anuntat ca va ridica vizele pentru cehi – pentru a evita o blocare a Acordului de liber-schimb cu UE – ministrul roman de externe a declarat, pentru MEDIAFAX, ca a facut si efectueaza demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetatenilor romani de …
Politica externa in 2013, intre eternul esec la Schengen si atractia investitiilor chineze
