De un deceniu si jumatate, Sibiul s-a transformat radical, iar azi este considerat drept un model de bune practici la nivel european.
Una dintre cele mai dinamice comunitati din Romania este reprezentata de orasul Sibiu. Pana in anul 2000, parea un oras de provincie, prafuit, pe jumatate adormit, condamnat sa ramana in umbra „rivalului” sau istoric, orasul Brasov, care s-a bucurat de investitii mult mai consistente in perioada comunista.
Insa, de un deceniu si jumatate, Sibiul a renascut, parca atins de o bagheta magica. Orasul si-a redescoperit traditiile germanice si, o data cu ele, acel dinamism care il facea unul dintre cele mai importante burguri din Europa Centrala, din Evul Mediu si pana la finalul perioadei interbelice. In anul 2007, Sibiul a fost declarat drept Capitala Culturala Europeana, iar in aceasta calitate a fost, practic, vitrina pe care Romania a aratat-o partenerilor sai din Uniunea Europeana. Impins sub proiectoarele presei internationale, orasul a avut o prestatie excelenta in anul 2007, iar de atunci a ramas drept una dintre cele mai importante destinatii turistice din Europa. Iar acum, dupa un cincinal de criza economica, Sibiul pare sa fi invins toate greutatile. Pentru turistii care vin din alte zone din Romania, orasul pare decupat dintr-o alta tara, mai civilizata si mai prospera. Centrul istoric a devenit o adevarata perla turistica ce aduce aminte de modul in care s-a transformat Praga dupa caderea comunismului.
Insa transformarea orasului nu se rezuma la atat. In plan economic, Sibiul este o destinatie excelenta pentru investitori. In anul 2013, companiile deja prezente in arii precum Zona de Vest, au investit 100 de milioane de euro in extinderea activitatilor pe care le desfasoara pe plan local. Suma reprezinta de doua ori valoarea investitiei Nokia de la Jucu, cea mai mediatizata fosta fabrica din Romania.
Dinamica investitiilor se va accentua si mai mult, spune analistul economic Ana Florescu, pentru ca „Sibiul va fi legat, peste doar cateva zile, de Coridorul IV Paneuropean. Autostrada Deva – Sibiu este, practic, gata, iar anul viitor v or continua lucrarile la tronsoanele de autostrada care vor uni Sibiul cu Nadlacul, adica cu granita cu Ungaria. Aceasta autostrada va aduce noi investitii si noi oportunitati pentru companiile deja aflate in Sibiu”.
Mai mult, anul viitor vor incepe lucrarile la doua autostrazi care vor lega Sibiul si de Autostrada Transilvania. Este vorba de tronsonul Turda – Sebes, care va aduce fluxul economic generat de Autostrada Transilvania la mai putin de 60 de kilometri de Sibiu, dar si de autostrada Sibiu – Brasov. Potrivit vicepresedintelui Consiliului Judetean Brasov, Mihai Popa, tronsonul de autostrada Brasov – Fagaras este, de fapt, unul dintre tronsoanele Autostrazii Transilvania, iar tronsonul Fagaras – Sibiu este surpapus peste proiectul unei cai de comunicatie care urma sa fie, initial, drum expres, iar apoi ar fi trebuit sa fie transformata in autostrada.
Dinamica economica deosebita poate fi observata si in efervescenta care a cuprins comertul. In doar 10 zile, au venit trei anunturi extrem de importante pentru cei care urmaresc dezvoltarea comertului din Romania. Este vorba de deschiderea primului magazin Auchan, care a presupus o investitie de doua milioane de euro in reamenajarea unui fost magazin Real, de deschiderea primului …
