La mijlocul lunii martie, presedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si compeltarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, afirmand ca, prin adoptarea acesteia, este pusa in discutie respectarea angajamentelor asumate de Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene.In 10 aprilie, Senatul, in calitate de for decizional, a respins solicitarea presedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii.Actul normative pentru modificarea Legii ANI a fost initiat de deputatul PSD Florin Iodache si prevede ca interdictiile aplicate deputatilor si senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de ANI si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in perioada 2007 – 2013 inceteaza de drept..Presedintele a sesizat CCR asupra acestei legi in 20 aprilie, dupa ce actul normative a mai fost atacat la Curtea Constitutionala si de catre PNL, iar sesizarea a fost respinsa.a”Prin obiectul de reglementare aceasta lege vizeaza incetarea de drept a interdictiilor aplicate, in temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, persoanelor care au avut calitatea de senator si/sau deputat in oricare dintre mandatele cuprinse in perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de Agentia Nationala de Integritate si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in exercitarea oricaruia dintre mandatele de senator si/sau deputat in perioada 2007-2013, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013. Legea mentionata a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, instanta constitutionala statuand prin Decizia nr. 52/2018 ca dispozitiile acesteia sunt constitutionale prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum si la art. 147 alin. (4) din Constitutie”, se arata in sesizarea presedintelui Klaus Iohannis.Presedintele mai afirma ca, distinct de criticile CCR asupra acestei legi, sunt si alte motive de neconstitutionalitate care, prin a”raportare la un subiect de o importanta semnificativa pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar si pentru respectarea principiului legalitatii, precum si a principiului securitatii raporturilor juridice, necesita o analiza suplimentara din partea Curtii Constitutionale”.De asemenea, in sesizare se arata si faptul ca interdictiile au fost aplicate prin acte administrative individuale (rapoarte), emise de o autoritate administrativa autonoma – ANI. Presedintele consider ca, prin faptul ca respectivele interdictii vor inceta de drept conform acestei legi in privinta persoanelor care au avut calitatea de senator/deputat in oricare dintre mandatele cuprinse in perioada 2007-2013, a”norma instituita prin legea dedusa controlului de constitutionalitate nu indeplineste cerintele de claritate, precizie si predictibilitate, ceea ce afecteaza atat principiul legalitatii, cat si pe cel al securitatii raporturilor juridice, aducand atingere si principiului separatiei puterilor in stat”.a”Astfel, desi instituie la nivel legal incetarea de drept a unor interdictii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat si comunicat unor persoane determinate), legea criticata este eliptica cu privire la modul in care aceasta dispozitie va fi pusa in executare in mod concret, in sensul ca nu se precizeaza care este autoritatea competenta sa constate incetarea de drept si conform carei proceduri ar trebui ea sa actioneze. Astfel de masurinu pot fi deduse pe cale de interpretare si nu pot fi suplinite pe cale jurisprudentiala. Formularea generala a unui efect juridic al legii – precum incetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenta unor prevederi legale care sa precizeze cine are competenta si cum trebuie sa actioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afecteaza claritatea normei si securitatea raporturilor juridice, pastrarea sau eliminarea respectivelor interdictii fiind incerta din perspectiva modului de punere in executare a legii”, potrivit sesizarii.Iohannis spune ca, potrivit CCR, Parlamentul are competenta de a reglementa prin lege incetarea de drept a unor interdictii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligatii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerari de la plata unor obligatii stabilite prin acte ale autoritatilor administrative; exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala; masuri in vederea recuperarii debitelor inregistrate cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului; anularea unor majorari de intarziere/dobanzi impuse prin acte administrativ-fiscale. Insa, ori de cate ori Parlamentul a optat pentru asemenea solutii a prevazut, invariabil, ca incetarea de drept sa fie constata de anumite autoritati executive cu atributii legale in domeniu, tocmai in scopul asigurarii de catre acestea a organizarii executarii si a executarii in concret a respectivelor dispozitii stabilite de organul legislativ.a”Ca atare, in conditiile in care rapoartele A.N.I. produc in continuare efecte juridice, asa cum arata si Curtea Constitutionala, dar legiuitorul dispune incetarea de drept doar a interdictiilor stabilite de acestea, apare necesara precizarea in lege a autoritatilor, precum si a procedurilor ce fac posibila producerea efectelor juridice scontate, astfel incat persoanele care intra sub incidenta legii, precum si autoritatile publice care verifica si constata existenta interdictiilor sa poata fi …
