„Orice act comercial care depinde de decizii guvernamentale este influentat pe bursa de orice miscare politica a guvernului care gestioneaza acest contract. Orice tensiune si neclaritate politica in tara care gestioneaza acest contract are efect imediat pe bursa. Nu putem sa nu avem o suspiciune in ca acest act comercial de la Rosia Montana n-a fost conceput ca o exploatare miniera, ci ca un joc de bursa. Putem spune si asta. El a fost un instrument de bursa care a adus beneficii mai mari sau mai mici in functie de modul in care guvernele au actionat”, a spus Mircea Cosea la Realitatea TV, in cadrul emisiuni Editie speciala, moderata de Ion M. Ionita.?
„Intreaga omenire intra in alt model de dezvoltare, care nu mai are nimic de a face cu vanzarea resurselor. Nu ca nu trebuie sa exploatam, trebuie sa stim cand sa facem lucrul acesta. Trebuie sa avem capacitatea valorificarii superioare a lor in tara”, a mai spus profesorul in macroeconomie.?
Aurul romanesc a avut la bursa din Toronto o evolutie ce seamana cu un ,,montaigne-russe”. Evolutia cotatiilor este strans legata de declaratiile sau actiunile politicienilor de la Bucuresti.
Cumperi cand cotatile sunt jos, vinzi cand cotatiile sunt sus. O schema aparent simpla, una veche cam de cand exista viata pe bursa. Cam asa s-a intamplat si cu actiunile Gabriel Resources la bursa canadiana, informeaza Realitatea TV.
De-a lungul anilor, analistii au banuit ca?politicienii romani nu sunt straini de acest ,,montagne russe” bursier. De fiecare data, declaratiile de la Bucuresti au miscat in sus sau in jos pretul actiunilor Gabriel Resources la Totonto.
Speculatiile de presa fac referire si la ciocnirea subterana in cazul Rosia Montana dintre?doi magnati ai afacerilor miniere: Beny Steinmetz, cel mai bogat israelian si principalul actionar al Gabriel Resources si miliardarul american de origine maghiara George Soros.
Ambii magnati au afaceri de miliarde de dolari in domeniul extractiilor miniere.?Beny Steinmetz si George Soros?s-au contrat pe mai multe fronturi deschise de-a lungul timpului, prin firmele pe care le detin.
Ieri, politia din Geneva a facut perchezitii la locuinta lui Steinmetz legate de afacerile sale din Guineea. Acolo, ca si la Rosia Montana, Soros este acuzat ca finanteaza diverse ONG-uri pentru ca firma controlata de Steinmetz sa piarda contractul.
La inceputul acestei saptamani, dupa declaratiile impotriva proiectului facute de Crin Antonescu si Victor Ponta, actiunile companiei?Gabriel Resources?au scazut cu pana la 70% la bursa din Toronto.
Ulterior, valoarea actiunilor a recuperat treptat o parte din pierdere: actiunile firmei care detine Rosia Montana au inchis joi, 12 septembrie, la Toronto?in crestere cu 10,6%,?ajungand la o?pierdere de 43%?din valoarea de la inceputul saptamanii.
Oscilatia cotatiilor pe bursa din Toronto?in functie de miscarile de la Bucuresti cu privire la Rosia Monatna au o istorie mai veche. In 2004, cand s-a sugerat abandonarea proiectului,?cotatia s-a redus cu 11 la suta intr-o singura zi.?Dupa doar doua luni, cand era clar ca politicienii nu vor renunta, actiunile recuperasera deja mare parte din pierdere.
In octombrie 2008 cand, dupa o sedinta comuna a guvernelor ungar si roman, la insistentele partii maghiare a fost amanata o decizie in privinta exploatarii. Cotatiile au ajuns la un minim istoric, 1,05 dolari. Doua luni mai tarziu, in ianuarie 2009, cand statul roman a reluat brusc procedurile, actiunile au recuperat rapid din valoare.
Si guvernul Boc a inclus Rosia Montana in programul de guvernare, iar actiunile au ajuns la 4,61 dolari pe actiune, un nou record. Dupa cateva luni de acalmie, s-a ajuns la maximele de la finalul anului 2010 si inceputul anului 2011: 8,08 dolari pentru o actiune.
Nici 2011 nu a fost prea monoton pentru investitori in actiuni Rosia Montana. Pana la jumatatea anului, in lipsa unor informatii pozitive, actiunile au pierdut 16,5%. Insa, dupa 6 iulie 2011 canadienii au primit, aproape nesperat, certificatul de descarcare arheologica. Si pierderea a fost ulterior acoperita din …
