Google sarbatoreste, luni, printr-un logo special, 126 de ani de la nasterea fizicianului austriac Erwin Schrodinger, laureat al premiului Nobel pentru fizica in 1933 si considerat unul din „parintii” fizicii cuantice, transmite Mediafax.
Logoul dedicat de Google lui Erwin Schrodinger face referire la un experiment celebru al fizicianului – „Pisica lui Schrodinger” -, imaginat de acesta in 1935. Un experiment mental, caracterizat ca un paradox, el ilustreaza problemele care pot aparea daca se aplica interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viata de zi cu zi. Astfel, el a imaginat un experiment care include o pisica ce poate sa fie vie sau moarta, in functie de un eveniment aleatoriu anterior. In timpul elaborarii experimentului sau, Schrodinger a inventat termenul „Verschränkung” – cu sensul de conexiune cuantica.
Nascut la Viena, pe 12 august 1887, Erwin Schrodinger si-a facut primele studii acasa, apoi a studiat fizica teoretica la universitatea din oras, inainte sa se inroleze in armata. S-a intors la universitate sa studieze fizica experimentala, insa, la izbucnirea Primului Razboi Mondial, s-a reintors in armata, pentru ca, in 1917, sa inceapa sa predea un curs de meteorologie.
A fost profesor de fizica teoretica la Berlin, Graz si Dublin si este fondatorul mecanicii ondulatorii, a carei ecuatie fundamentala ii poarta numele. De asemenea, el a studiat elementul radiu si a avut contributii majore la definitivarea teoriei culorii.
In prima sa lucrare de mecanica ondulatorie, scrisa in ianuarie 1926, el a inlocuit electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, prin aplicarea teoriei lui Louis de Broglie, conform careia electronii se comporta ca niste unde. Aceasta teorie a fost incorporata in ecuatia lui Schrodinger – o ecuatie a undelor cu o forma specifica domeniului cuantic.
In 1927, s-a mutat la Universitatea din Berlin, preluand catedra de fizica teoretica a celebrului Max Planck, pentru ca, in 1933, sa plece in Anglia, unde a lucrat la Universitatea din Oxford. A revenit in Austria, in 1936, la Universitatea din Graz, insa, dupa anexarea Austriei de catre Germania, in 1938, a plecat in SUA, unde a fost profesor la Universitatea din Princeton. Dupa razboi, s-a intors in Europa, unde a devenit directorul Scolii de fizica teoretica a Institutului de studii avansate din Dublin. A iesit la pensie in 1955, stabilindu-se in Austria.
In 1933, impreuna cu Paul Dirac, Schrodinger a primit premiul Nobel pentru fizica
Schrodinger a mai realizat lucrari in domenii ale fizicii precum mecanica statistica, termodinamica, teoria culorii. Totodata, intr-o carte laudata de critici, lansata in 1944, „What Is Life?”, el s-a aplecat asupra unor probleme de genetica, analizand fenomenul vietii din punctul de vedere al fizicii.
In ceea ce priveste experimentul sau cu pisica, acesta a fost o consecinta a discutiilor despre „paradoxul EPR” (numit astfel dupa autorii sai Albert Einstein, Boris Podolsky si Nathan Rosen in 1935), care a subliniat natura stranie a superpozitiei cuantice. Potrivit …
Google sarbatoreste, luni, 126 de ani de la nasterea fizicianului austriac Erwin Schrodinger.
