Principalele argumente in favoarea unui nou acord intre Romania si FMI tin de 1) incertitudinea care exista inca in Europa, 2) de natura problemelor cu care se confrunta economia Romaniei si 3) de perspectiva alegerilor europarlamentare si prezidentiale din 2014, este de parere economistul Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.
„De-a lungul celor 23 de ani, de cate ori au trebuit sa implementeze masuri mai dure, dar necesare, autoritatile au dat vina pe FMI. Astfel, majoritatea romanilor stiu ca FMI este o institutie internationala care ne-a impus restrictii, fara de care ei ar fi dus-o mai bine”, scrie Croitoru intr-un articol publicat pe Hotnews.ro.
Potrivit consilierului BNR, aceasta imagine nu corespunde nici pe departe realitatii, iar oamenii au nevoie sa fie corect informati. Daca ar fi dus la bun sfarsit toate programele agreate, Romania ar fi fost mult mai departe decat este astazi, iar romanii mult mai prosperi. Din pacate, numai in doua acorduri au fost implementate toate masurile agreate.
„Daca insa nu ar fi existat programele cu FMI, incheiate sau nu cu deplin succes, Romania ar fi fost cu mult in urma fata de nivelul la care se afla acum, din toate punctele de vedere”, considera Croitoru. Fara conditionalitatile formulate de FMI si Banca Mondiala, iar mai tarziu de FMI, Banca Mondiala si UE, Romania nu ar fi initiat si derulat atatea reforme cate a facut si, in consecinta, nu ar fi progresat atat de mult pe cat a facut-o.
In momentul de fata, necesitatea unui nou acord cu FMI decurge din trei elemente, spune economistul roman:
1. incertitudinea care exista inca in Europa, in special in privinta evolutiilor din zona euro;
– Precedentul acord cu FMI, UE, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale a asigurat stabilitatea macroeconomica si financiara a Romaniei. Datoria externa scadenta in 2009 se ridica la aproximativ 22 miliarde euro (cea mai mare parte privata), rezeva valutara a Romaniei era de doar 26 miliarde euro (inclusiv rezervele minime obligatorii ale bancilor), iar refinantarea acestei datorii din surse private era incerta, adica imprevizibila pe baza evolutiilor din trecut (necuantificabila).
– Fiind adverse la incertitudine, autoritatile au evaluat „probabilitatea” celui mai rau caz. Fata de aceasta situatie, imprumutul de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala a fost perfect rational, considera Croitoru. „Din fericire, evolutiile de pe pietele financiare, dar mai ales? masurile (dificile, necesare, dar cu risc mare de a fi respinse de populatie) implementate de guvernele Romaniei au facut tragerea ultimei transe inutila”.
– In conditii de incertitudine e mai bine sa fii „asigurat” impotriva unui risc cu consecinte potentiale majore asupra ocuparii, decat sa risti pe locurile de munca si pe banii populatiei. „In viziunea mea, incertitudinea este inca prezenta si este mai sigur pentru Romania sa incheie un nou acord precautionar (adica fara indatorarea tarii daca nu e cazul). Merita sa platesti niste comisioane pentru ca cineva sa-ti tina la dispozitie suficienti bani in caz de nevoie”, considera consilierul BNR.???
2. natura problemelor cu care se confrunta economia Romaniei;?
– Intreprinderile de stat (IDS) continua sa faca pierderi, sa acumuleze arierate sau sa faca profituri cu mult sub potential, iar in unele sectoare, in special in energie si transporturi, lipsa investitiilor este cronica. Aceste practici sunt impotriva cresterii economice de care Romania are nevoie. De aceea, programul curent cu FMI, UE si Banca mondiala are in centru aceste probleme. Ele nu sunt inca rezolvate. – Guvernul are inca pe agenda agreata cu aceste institutii probleme care ar fi trebuit rezolvate demult: o mai buna monitorizare a IDS, imbunatatirea guvernantei corporatiste, identificarea planurilor de restructurare a IDS, eliminarea operatiilor neviabile la unele companii de stat, privatizari, listari pe bursa, lupta cu arieratele de impozite si altele. Toate sunt necesare pentru a creste eficienta si a crea noi locuri de munca.- Daca aceste reforme vor fi pornite/continuate in 2013, un nou acord cu FMI, UE si Banca Mondiala este necesar pentru a creste probabilitatea ca ele sa fie duse la bun sfarsit. Experienta de 22 de ani ne arata ca, regretabil, guvernele Romaniei nu au stabilit vreodata, in afara unui acord cu institutiiile mentionate, un program serios de restructurare a intreprinderilor care sa nu fi fost sacrificat, in final, in luptele politice. Masurile de reforma a intreprinderilor de stat nu constituie miezul unui program cu FMI, dar in aproape toate acordurile au fost specificate deoarece fara restructurarea sectorului intreprinderilor de stat stabilitatea unei economii nu are o baza profunda. Bilanturile companiilor de stat cu pierderi devin parte din bugetul public, afectand in acest fel stabilitatea macroeconomica, care este esenta oricarui program cu FMI.??
3. alegerile europarlamentare si cele prezidentiale (2014)- Alegerile sunt si ele un factor de risc. Lupta politica din perioada premergatoare alegerilor mareste tentatia politicienilor de a se abtine de la implementarea masurilor de restructurare mentionate mai sus. Nu este nicio garantie ca un nou acord cu FMI, UE si Bnaca Mondiala ar putea reduce aceasta tentatie pana la disparitie, dar atat timp cat investitorii privati au ceva confort din existenta unui acord cu FMI, tentatia mentionata nu se va materializa.
– Odata ce resursele acum incuiate in intreprinderi de stat ineficiente vor fi eliberate, libertatea economica a populatiei va creste, afirma Lucian Croitoru. Resursele astfel disponibilizate vor putea fi utilizate in locuri mai productive pentru crearea? de noi locuri de munca in sectorul privat, reducand dependenta de redistribuirea de la stat.
– „In acest fel, puterea economica se va separa de puterea politica pana la cap, reducand deficitul de libertate economica reflectat de coruptie si de neclaritatea drepturilor de proprietate. Abia atunci se va instaura domnia legii si va aparea prosperitatea pe care ne-o dorim. Experienta ne arata ca in atingerea acestui deziderat, un acord cu FMI, UE si Banca Mondiala este o necesitate”, conchide consilierul guvernatorului BNR.
Ce spune Isarescu despre un nou acord cu FMI
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, recomanda incheierea unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana, pentru ca cel pe care Romania tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permitand imprumuturi mai ieftine de pe pietele externe, potrivit Mediafax.
„Eu recomand incheierea unui nou acord pentru ca s-a dovedit a fi benefic, chiar daca n-am tras niciun ban, pentru ca ne putem imprumuta ceva mai ieftin de pe piete. Sursa principala de finantare pe plan extern a deficitului bugetar raman pietele de capital”, a declarat luni Isarescu, intr-un briefing de presa dupa sedinta Consiliului de Administratie a BNR pe probleme de politica monetara.
El a afirmat ca un acord cu FMI ar asigura Romaniei, totodata, o „ancora” si credibilitate.
Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele douã evaluari ale acordului cu Romania si a aprobat scrisoarea de intentie transmisã de autoritatile de la Bucuresti, astfel ca acordul inceput in 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase …
