De ce au revenit insulta si calomnia in Codul Penal, dupa „modelul” Rusiei: „Demnitatea umana nu poate fi evaluata in bani”

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

de Anca SIMINA Publicat la: 14.06.2013 19:00 Ultima actualizare: 14.06.2013 19:37

Mediafax Foto//Razvan Chirita

Insulta si calomnia, in lipsa unui interes legitim demonstrat, vor fi considerate incepand de astazi, de toate instantele din Romania, fapte penale, pedepsite cu amenda penala. Revenirea la situatia dinainte de 2006, dupa o perioada de dezincriminare, este efectul unei decizii a Curtii Constitutionale luate in unanimitate pe 29 aprilie, dar care a intrat in vigoare astazi, prin publicarea in Monitorul Oficial.
Singura modificare o poate face Parlamentul, printr-o noua lege. Contactat de gandul, deputatul USL Eugen Nicolicea a dat un pronostic ferm: „Nici pomeneala”.

In motivarea deciziei, Curtea admite ca incriminarea insultei si calomniei are „un efect descurajator”, mai ales pentru presa, „si, prin urmare, afecteaza libertatea de exprimare si de informare”. In acelasi timp, toti cei noua judecatori ai CRR sustin insa ca „demnitatea umana nu poate fi evaluata in bani si nici compensata prin foloase materiale”, in asa fel incat procesele pentru lezerea demnitatii sa se consume doar in civil, fara raspundere penala.
Revenirea in Codul Penal a insultei si calomniei, dupa ce fusesera dezincriminate, are precedent doar in Rusia, dintre tarile membre ale Consiliului Europei.
Nominalizata de Guvern pentru a intra in competitia pentru postul de judecator din partea Romaniei la CEDO, Iulia Motoc a semnat o opinie concurenta, in care a pledat pentru dezincriminarea insultei si calomniei pentru presa, asa cum a sustinut in mai multe randuri Curtea de la Strasbourg, votand insa „pentru” luarea deciziei, alaturi de ceilalti 8 membri ai CCR. Citeste: Reincriminarea insultei si calomniei. Iulia Motoc vrea ca la CEDO, dar a votat ca in Romania
Mai mult, de la oficializarea acestei decizii, se suspenda un articol important din Codul de procedura penala, referitor la hotararile Curtii Supreme privind recursul in interesul legii. Este vorba, mai exact, despre deciziile prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie da o solutie unitara, valabila pentru toti judecatorii, daca se constata ca, pentru dosare similare, instantele vin cu hotarari diametral opuse.
Reincriminarea, numai pentru viitor
Sesizarea care a reaprins scanteia la Curtea Constitutionala a pornit de la Iasi, dupa ce o asociatie de proprietari a ajuns la scandal cu insulte si calomnii pentru o datorie de 5.000.000 de lei, la CET. Gandul a relatat conflictul intre vecinii de bloc cu care Veronica Aneta, fost medic veterinar din Iasi, si fiica sa, avocatul Oana Damoc, a ajuns pana la Curtea Constitutionala si a castigat „chiar in Postul Mare, cand Dumnezeu e drept si mare”.
De la galceava celor 50 de milioane neachitate la CET Iasi s-a ajuns la insulte si calomnii. Procurorul a solutionat insa dosarul cu NUP, considerand ca cele doua fapte au ramas dezincriminate dupa modificarea in Parlament a Codului Penal, in 2006. Chiar daca, in 2007, Curtea Constitutionala a judecat o exceptie de neconstitutionalitate ridicata impotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotarand ca abrogarea operata de Parlament nu respecta Constitutia, in sensul in care dreptul la imagine si la intimitate este garantat de Constitutie si nu poate ramane nereglementat de lege, judecatorii care au dat in continuare solutii de achitare in procesele de insulta si calomnie ori procurorii care au ales neinceperea urmaririi penale s-au bazat pe o decizie a Curtii Supreme.
Mai exact, prin procedura recursului in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit in 2010 ca magistratii trebuie sa considere ca aceste fapte nu sunt penale, asa cum a decis Parlamentul. Decizia a aparut dupa ce in practica judiciara s-au creat doua interpretari, care duc la haos – unii magistrati considera ca insulta si calomnia sunt fapte penale, altii care considera ca nu.
Judecatorii Curtii Constitutionale au fost insa transanti: Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate decide peste capul lor. In consecinta, CCR „impune sanctionarea oricarei interpretari” a legii care „ar oferi acestei instante posibilitatea sa dea dezlegari obligatorii care contravin Constitutiei si deciziilor CCR”. Efectul direct: „de la data publicarii? in Monitorul Oficial” a deciziei 206 din 29 aprilie, adica incepand de astazi,? aceasta determina „pentru viitor”, „aplicarea normelor de incriminare a insultei si calomniei, precum si a dispozitiilor privind proba veritatii”.
Insulta si calomnia, penale din Andorra in Germania
Dezincriminarea urmata de reintroducerea in Codul Penal a insultei si calomniei are precedent, intre tarile membre ale Consiliului Europei, doar in Rusia. „In Federatia Rusa faptele au fost dezincriminate in 2011 si reincriminate in 2012”, mentioneaza CCR in motivare.
Insulta si calomnia se pedepsesc penal in 34 state ale Consiliului Europei: Albania Andorra, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Norvegia, Polonia, Portugalia, Cehia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Tarile de Jos si Ungaria. Germania este singurul stat in care se pedepseste atat calomnia indreptata asupra vietii private, cat si cea care atinge viata publica publica.
In alte 12 state nu sunt considerate infractiuni. Este vorba despre Ucraina, Bosnia si Hertegovina, Estonia, Cipru, Georgia, Republica Moldova, Regatul Unit, Letonia, Armenia, Irlanda, Muntenegru si Macedonia.
In Romania, Curtea Constitutionala considera insa ca, a considera ca prin neluarea niciunei decizii in Parlament in 45 de zile, asa cum prevede Constitutia, dupa declararea ca neconstitutional a textului de lege care abroga in 2006 articolele 205, 206 si 207 din Codul Penal (insulta, calomnia si proba veritatii) nu exista, de fapt, decat un vid legislativ, fara efecte juridice inseamna ca „demnitatea, onoarea si reputatia persoanelor nu vor beneficia, in continuare, de nicio forma de ocrotire juridica reala si adecvata”. In consecinta, judecatorii instituie revenirea la situatia dinainte de 2006.
„Practic, ramane situatia de dinainte de 2006, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta si calomnia. Dar cine stie cum vor actiona instantele de judecata? Mingea este acum in curtea Parlamentului, ei trebuie sa decida ce fac”, a explicat un judecator al CCR, contactat de gandul.
Judecatorii CRR vor o lege speciala a presei
Insulta si calomnia redevin fapte penale cu toate ca, admit judecatorii CCR, CEDO a sustinut in mai multe randuri ca, in cazul presei, lucrurile sunt mai nuantate. „Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca element important rolul indispensabil de a”caine de paza” care revine presei intr-o societate democratica. Presa nu trebuie sa depaseasca insa anumite limite, tinand in special de protectia reputatiei si drepturilor altei persoane. Totusi, ii revine sarcina de a comunica informatii si idei asupra unor chestiuni politice, precum si asupra altor subiecte de interes general”, se arata in motivarea deciziei CCR.
Criticile CEDO se refera la „utilizarea excesiva a prevederilor penale, retinandu-se, cat priveste jurnalistii, ca aplicarea chiar a unei sanctiuni penale usoare are repercusiuni majore pentru capacitatea acestora de a-si exercita atributiile, simpla existenta a unor dispozitii de drept penal cu privire la defaimare avand un efect descurajator si, prin urmare, afectand libertatea de exprimare si de informare”, admit judecatorii CCR.
Singurul raspuns al CCR este insa o lege speciala a presei care „sa ofere garantii adecvate si eficiente impotriva sanctiunilor sau sentintelor disproportionate”.
Cum se vor lua deciziile in instante?
Decizia Curtii are insa si un alt efect direct:? Inalta Curte de Casatie si Justitie nu va mai putea da solutii unitare care sa fie respectate …

spot_img