Luptătorii afiliați Al-Qaida sunt aproape de a cuceri Bamako, capitala statului vest african Mali, care, în cazul în care orașul ar cădea, ar deveni prima țară din lume condusă de gruparea teroristă, scriu Wall Street Journal și Al Jazeera.
Grupări islamiste au preluat puterea atât în Afganistan, cât și în Siria. Dar dacă insurgenții ar prelua controlul în Mali, ar fi pentru prima dată când militanții cu legături directe cu Al-Qaida ar bifa o astfel de reușită.
În acest moment, pare că luptătorii vor aștepta ceva timp înainte de a face o mișcare decisivă, spun specialiștii în securitate.
Insurgenții blochează livrările de alimente și combustibil către Bamako, capitala țării, provocând crize care împiedică chiar și capacitatea armatei de a răspunde, potrivit oficialilor locali și europeni și imaginilor postate de jihadiști.
Gruparea aflată în ofensivă este Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), care se traduce prin Grupul de sprijin pentru islam și musulmani.
JNIM a fost înființat în 2017 din fuziunea unor afiliați veterani ai Al-Qaida și a jurat imediat loialitate grupului. Luptătorii săi au primit asistență în fabricarea de bombe și instruire ideologică din partea conducerii centrale a organizației din regiunea Afganistan-Pakistan, potrivit oficialilor occidentali și africani.
O preluare treptată a puterii
JNIM mizează mai degrabă pe o preluare treptată a puterii decât pe un asalt total, spun oficialii europeni din domeniul securității.
„Cu cât blocada se prelungește, cu atât Bamako se apropie mai mult de colaps”, a declarat Raphael Parens, cercetător la Institutul de Cercetare în Politică Externă, un centru de politici nepartizan din Philadelphia, citat de Wall Street Journal.
Accesul la combustibil devine punctul central al conflictului. Lipsa aprovizionării a determinat creșterea prețului combustibilului cu 500%, de la 25 la 130 de dolari pe litru, potrivit Al Jazeera.
Guvernul a răspuns prin suspendarea cursurilor școlare și universitare timp de două săptămâni și închiderea unor centrale electrice.
Săptămâna trecută, prim-ministrul malian Abdoulaye Maïga a promis că „chiar dacă va trebui să căutăm combustibil pe jos sau cu lingura, îl vom căuta”.
O luptă îndelungată
Militanții Al-Qaida și ai Statului Islamic duc lupte de insurgență într-o vastă zonă din Africa de Vest, inclusiv Niger, Burkina Faso și Mali, în regiunea aridă Sahel, și se îndreaptă încet spre țările tradițional mai prospere – Benin, Coasta de Fildeș, Togo și Ghana – de-a lungul coastei Golfului Guineei.
Oficialii occidentali sunt din ce în ce mai îngrijorați că Al-Qaida, cea mai puternică dintre cele două grupări islamiste din Africa de Vest, ar putea prelua controlul asupra Burkina Faso sau Mali.
Mali, cu o populație de 21 de milioane de locuitori, pare din ce în ce mai susceptibil să cadă primul.
Islamistii au demonstrat in Siria si Afganistan ca pot castiga un razboi de uzura in care regimul existent se prăbușește în cele din urmă din interior.
JNIM a declarat că dorește să urmeze exemplul talibanilor, care au intrat în Kabul după ce armata cu care se luptau de două decenii a părăsit efectiv capitala.
Jihadiștii malieni consideră capturarea Damascului de către o fostă filială a Al-Qaida drept un „model” pentru strategia lor, potrivit unui raport al Națiunilor Unite din iulie.
Francezii, expulzați
În Mali, insurgența a început în 2012, înainte de a fi preluată de liderul malian al Al-Qaida, Iyad ag Ghali, un fost rocker fumător de Marlboro care s-a radicalizat și a interzis muzica în teritoriile pe care le controlează.
Ag Ghali rămâne de negăsit, în ciuda faptului că este căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război și crime împotriva umanității.
Grupul său și-a extins treptat aria de acțiune de la extremitatea nordică a țării până la porțile capitalei. Niciuna dintre forțele străine furnizate de SUA, Uniunea Europeană sau ONU nu a reușit să oprească avansul lor.
Armata maliană, îngrijorată de amenințarea crescândă, a răsturnat guvernul civil al țării în 2020, apoi și-a destituit propriul comandant în 2021.
Loviturile de stat au fost urmate de puciuri militare similare în Burkina Faso și Niger.
Actuala juntă maliană a expulzat o forță condusă de Franța și a angajat mercenari ruși din Grupul Wagner, dar nici aceștia nu au reușit să potolească violențele.
Prezența militară rusă în Mali contribuie la prăbușirea statului
Mercenarii Kremlinului și aliații lor malieni s-au angajat într-o campanie de represalii pe scară largă, care i-a determinat pe mulți localnici să se alăture Al-Qaida sau cel puțin să caute protecția acesteia, spun activiștii pentru drepturile omului și liderii comunităților locale, scrie Wall Street Journal.
La începutul acestui an, armata rusă a trimis un nou contingent de luptători sub controlul său direct, dar aceștia nu aveau experiența necesară pentru a lupta eficient pe terenul accidentat din Mali.
Junta a solicitat ajutor suplimentar din partea Rusiei. Săptămâna trecută, o delegație rusă în vizită a promis să livreze până la 200.000 de tone de petrol și alimente.
Într-o analiză pe această temă, think-tank-ul The Jamestown Foundation a concluzionat că prezența militară rusă în Mali a contribuit de fapt la prăbușirea statului.
La patru ani de la începutul desfășurării militare rusești, care a început odată cu sosirea personalului Wagner, Mali a devenit mai puțin sigur, iar jihadiștii au devenit mai puternici, mai numeroși, mai răspândiți și mai îndrăzneți în atacurile asupra centrelor urbane și bazelor militare, a observat analiza.
La trei luni după retragerea Wagner în iunie și după ce Corpul African al Rusiei a început desfășurarea în Mali, prezența militară rusă nu numai că nu reușește să înăbușe insurgența islamistă și separatistă din Mali, care durează de 13 ani, dar acum contribuie la agravarea tulburărilor politice din Mali, spune analiza.
Forțele ruse nu au reușit să recucerească teritoriul jihadist din nordul țării și nici să împiedice infiltrarea pe scară largă a militanților islamiști în regiunile centrale și vestice ale țării, care odinioară erau sigure, mai spune analiza.
Diplomați evacuați
Între timp, SUA au declarat că evacuează unii diplomați din ambasada sa și au îndemnat cetățenii americani să părăsească imediat țara. Italia a luat măsuri similare.
Experții europeni în domeniul securității spun că este totuși puțin probabil ca regimul malian să cadă pe termen scurt, deoarece insurgenților le va fi mai greu să controleze marile orașe decât zonele rurale.
În schimb, un viitor guvern, în special dacă junta va cădea, ar putea negocia cu jihadiștii, spun ei. Ei subliniază că liderii comunității au purtat deja discuții pentru armistiții locale cu JNIM în partea centrală a țării.
Între timp, insurgenții își consolidează controlul asupra restului țării și taxează aurul și narcoticele care tranzitează Africa din America Latină către Europa.
Cetățenii din mali care au această opțiune încearcă să plece. În ultimele zile, unii au zburat în țări vecine, precum Senegal și Coasta de Fildeș, spun malienii care trăiesc în străinătate.
334.000 de oameni au căutat deja refugiu în țările vecine.
