Analiză: De ce e valul 4 al pandemiei mai mortal în unele țări decât în altele, deși au folosit aceleași vaccinuri anti-Covid? – Coronavirus

Este una dintre cele mai mari enigme ale pandemiei: o bună parte a țărilor dezvoltate și-au imunizat acum majoritatea populației cu vaccinuri anti-Covid extrem de eficace; atunci de ce valul 4 al pandemiei provoacă mult mai multe decese în unele țări decât în altele, deși au folosit aceleași vaccinuri?

Deși este clar că vaccinarea anti-Covid a dus la o scădere semnificativă a deceselor provocate de coronavirus în timpul celui mai recent val alimentat de varianta Delta mult mai infecțioasă, unele țări au înregistrat o scădere mai accentuată a numărului de morți decât altele, o situație care încă nu poate fi pe deplin explicată de oamenii de știință, relatează Bloomberg.

Țări ca Germania, Danemarca și Marea Britanie au asistat la o scădere cu 90% a numărului de decese cauzate de COVID-19 comparativ cu vârfurile din valurile anterioare, potrivit datelor Universității John Hopkins din Statele Unite.

Însă în state ca Israel, Grecia și SUA deși numărul persoanelor care și-au pierdut viața din cauza coronavirusului a scăzut, el a rămas la peste jumătate din numărul de decese cauzate de COVID-19 în perioadele anterioare de vârf ale pandemiei.

Un număr de țări, preponderent cu economii în curs de dezvoltare și cu sisteme de sănătate mai puțin performante, s-au bazat pe vaccinuri chinezești sau rusești care s-au dovedit a fi mai puțin eficace decât cele bazate pe tehnologia ARNm folosite în SUA, Israel și majoritatea Europei.

În unele din aceste țări numărul de infecții și decese a început să urce din nou începând cu luna iulie, când varianta Delta a ajuns să se răspândească necontrolat la nivel global, amintind de valurile anterioare în care vaccinarea anti-Covid nu era disponibilă la scară largă.


FOTO: Profimedia Images

Rezultate diferite în privința mortalității

Jurnaliștii de la Bloomberg au realizat o analiză asupra țărilor care și-au vaccinat anti-Covid peste 55% din populație cu vaccinuri dezvoltate de companiile din Occident (Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson), acestea având o eficacitate ce variază între 60 și 90% împotriva cazurilor simptomatice cauzate de varianta Delta.

Un lucru este clar: tipul de vaccin folosit și rata vaccinării nu explică de unele singure scăderea numărului de decese cauzate de coronavirus.

„Există mulți factori, alții decât vaccinarea, care contribuie la rezultate diferite în locuri diferite”, afirmă Natalie Dean, profesoară de biostatistică la Universitatea Emory din SUA.

„Vedem că varianta Delta poate duce la o creștere a numărului de cazuri chiar și în locurile cu o rată ridicată a vaccinării”, mai spune aceasta, adăugând că infecțiozitatea mult mai ridicată a variantei depistate pentru prima dată în India poate explica și presiunile diferite cu care se confruntă sistemele medicale din diferite țări.

Trebuie precizat că datele din acest moment al pandemiei reprezintă doar o imagine temporară a evoluției sale și că nu există nicio garanție că țările care înregistrează acum un număr scăzut de decese cauzate de coronavirus pot menține acest trend.

Însă există lecții care merită studiate privind cea mai mare și ambițioasă campanie de vaccinare din istoria omenirii.

„Am învățat probabil în ultimul an și jumătate mai multe lucruri despre imunologia umană și reacția față de vaccinuri decât am făcut-o probabil în ultimele câteva decenii”, afirmă John Wherry, director al Institutului de Imunologie din cadrul Universității Pennsylvania.


FOTO: Thomas Kienzle / AFP / Profimedia

Intervalul dintre dozele de vaccin anti-Covid

O parte din țările care au în prezent o rată mai scăzută a mortalității cauzate de COVID-19 au decis administrarea rapelului mai târziu decât media de 3-4 săptămâni folosită în majoritatea lumii.

Una dintre cele mai controversate decizii luate după dezvoltarea vaccinurilor anti-Covid a fost cea a Marii Britanii din luna decembrie a anului trecut de a amâna cu până la 12 săptămâni imunizarea cu a doua doză a vaccinului Oxford/AstraZeneca.

Motivată la momentul respectiv prin dorința de a face posibilă vaccinarea cât mai rapidă a cât mai multor persoane cu prima doză a vaccinului, decizia a fost validată între timp de studiile științifice care arată că administrarea mai târzie a rapelului oferă o protecție mai puternică.

Danemarca și Germania au decis la rândul lor ca a doua doză a vaccinurilor anti-Covid aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente să fie administrată mai târziu.

Efectul combinat al celor două doze pare să fie mai potent când a doua este administrată după ce sistemul imunitar a avut suficient timp pentru a reacționa pe deplin la prima, un lucru care poate dura peste o lună.

„A fost un experiment natural de imunologie”, afirmă Michael Osterholm, director al Centrului pentru Studierea Bolilor Infecțioase din cadrul Universității Minnesota din Minneapolis, cu privire la decizia luată și de SUA și Canada de a extinde perioada de timp dintre administrarea celor două doze.

„Acest lucru poate să fi cauzat un răspuns [imunitar] mai superior fiindcă știm că, din punct de vedere imunologic, sistemele imunitare ale oamenilor pot fi mult mai bine pregătite pentru acea a doua doză dacă se așteaptă finalizarea întregului proces de maturare (n.r. ca prima doză să își facă pe deplin efectul)”, adaugă acesta.


FOTO: Robyn Beck / AFP / Profimedia

Vaccinarea și varianta Delta

Apoi mai intervine și interacțiunea complexă dintre campaniile de vaccinare și răspândirea variantei Delta mult mai transmisibilă.

Descoperită pentru prima dată în India în 2020, această variantă a devastat a doua cea mai populată țară a lumii în primăvara acestui an, înainte de a se răspândi și deveni dominantă în țările cu economii dezvoltate pe la jumătatea lui 2021.

Hitoshi Oshitani, epidemiolog la Universitatea Tohoku din Japonia, afirmă că cele mai vaccinate țări împotriva coronavirusului, precum SUA și Israel – odată invidiate pentru campaniile lor de inoculare-, au avut probabil o apărare mai slabă în fața coronavirusului din cauza scăderii treptate a imunității oferite de vaccinare.

Cercetările au confirmat acum că, din două grupuri de persoane expuse variantei Delta, cel care a fost inoculat în urmă cu 5 luni a avut o rată a cazurilor simptomatice cu 50% mai mare, în pofida vaccinării anti-Covid.

„Cu cât începi mai devreme campania de vaccinare, cu atât vei avea mai multe cazuri de persoane vaccinate infectate din cauza slăbirii imunității”, explică Oshitani, adăugând că acest lucru ar putea explica numărul ridicat de infecții înregistrat în Israel între lunile august-septembrie.

Spre deosebire, țările europene care și-au demarat mai greoi campaniile de vaccinare au administrat majoritatea dozelor de abia în timpul primăverii, cu doar câteva luni înainte ca varianta Delta să înceapă să se răspândească la nivel local.


FOTO: Leco Viana / Zuma Press / Profimedia

Importanța vârstei

Danemarca nu a înregistrat niciun val nou de cazuri de la demararea campaniei de vaccinare și autoritățile au ridicat toate restricțiile anti-Covid, viața revenind practic la normalitate pentru locuitorii țării.

Oficialii danezi afirmă că prioritizarea vaccinării vârstnicilor a contribuit la reducerea bilanțului de morți, media de decese scăzând la 9% față de vârful înregistrat înainte de lansarea campaniei de inoculare.

„Am reușit destul de devreme în cursul pandemiei să ținem sub control răspândirea COVID-19 în rândul vârstnicilor, mai ales în azilurile de bătrâni, dar și în rândul celor care trăiesc în propriile locuințe”, afirmă Soren Brostrom, directorul Autorității Sanitare din Danemarca.

Vaccinarea prioritară a bătrânilor a ajutat și Japonia, deși într-o mai mică măsură. Țara insulară a inoculat anti-Covid în jur de 90% din locuitorii săi cu vârsta de peste 65 de ani și efectul a fost deja vizibil când varianta Delta a provocat un val de noi infecții în această țară în luna august.

În timpul acestui val numărul deceselor a scăzut cu 43% față de vârful anterior, în pofida faptului că numărul de noi infecții era de 2,5 ori mai mare.

Dat fiind faptul că Japonia are una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume, varianta Delta ar fi putut avea consecințe mult mai grave, mai ales dacă vaccinarea care a început lent nu ar fi prioritizat vârstnicii.

„Este cu adevărat de avut în vedere distribuția pe vârstă a infecțiilor”, afirmă Spencer Fox, expert de la Universitatea Austin din Texas în modelarea răspândirii bolilor infecțioase.

„De exemplu, dacă copiii sunt principalii vectori de răspândire ai bolii într-o țară, dar ea se răspândește în rândul persoanelor mai în vârstă într-o altă țară, aceste țări vor avea o rată foarte diferită între numărul de cazuri și decese”, explică acesta.


FOTO: Medlife

Valul 4 și imunitatea naturală

Alimentată de varianta Delta, recrudescența pandemiei din timpul verii în Japonia a scos în evidență un alt factor care încă nu este pe deplin înțeles de oamenii de știință: imunitatea naturală.

Mulțumită măsurilor eficiente de ținere sub control a pandemiei, țările din Asia au reușit să evite în mare parte valurile devastatoare izbucnite în țări înainte înainte de răspândirea variantei Delta. Însă asta înseamnă și că populațiile lor sunt mai vulnerabile față de această variantă mult mai infecțioasă.

În același timp, valurile mortale izbucnite în anumite țări înainte de apariția variantei Delta le-ar fi putut ajuta pe cele cu o rată ridicată a vaccinării anti-Covid să treacă mai bine prin valul 4.

De exemplu, America de Sud, un continent devastat de răspândirea variantelor Gamma și Lambda mai devreme în cursul acestui an, a înregistrat un impact limitat al variantei Delta, situație care s-ar putea datora cel puțin parțial atingerii unui anumit nivel de imunitate din cauza mutațiilor anterioare ale coronavirusului.

Unii experți sunt de părere că vaccinurile anti-Covid ar avea efect de „booster” pentru această imunitate naturală, Spencer Fox de la Universitatea Austin subliniind și un alt factor: comportamentul diferit al populației.

„Dacă persoanele nevaccinate dintr-o țară se comportă ca și când lucrurile au revenit la normalitate, dar persoanele nevaccinate dintr-o altă țară în mare parte încă urmează reguli de precauție, vom vedea trenduri foarte diferite”, explică acesta.

Citește și:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *