Aproape trei sferturi (71%) dintre imigrantii romani din regiunea Madridului declarau in toamna anului 2008 ca ar dori sa revina in Romania, se arata intr-un studiu lansat astazi de Fundatia Soros, care recomanda optimizarea si nu reducerea migratiei temporarre in strainatate.
Studiul „Comunitati romanesti in Spania”, realizat in patru municipalitati din regiunea autonoma Madrid, constata ca 71% dintre imigrantii romani din regiunea Madrid intentioneaza sa revina in tara. In regiunea autonoma Madrid locuiesc in total peste 50.000 de romani.
Dintre cei chestionati, 32% declara ca revin sigur, in decurs de doi pana la cinci ani, iar 14% spun ca se vor intoarce in Romania in decurs de un an. Restul de 25% dintre cei care declara ca se vor intoarce acasa spun ca au de gand sa o faca dupa cel putin cinci ani. Printre motivele cele mai des invocate de romani pentru intoarcerea acasa sunt: efectele negative ale migratiei asupra familiei, munca la negru (imposibilitatea de a lucra legal), nemultumirea fata de propria sanatate si lipsa de interactiune cu spaniolii.
Revenirea in tara este un proiect familial: 57% din cei care declara ca vor reveni curand si sigur in tara mentioneaza ca impreuna cu ei se va mai intoarce si altcineva din familie.
In privinta traiectoriei ocupationale, 14% dintre emigrantii romani din regiunea Madridului aveau in 2008 un statut ocupational mai scazut comparativ cu ocupatiile pe care le aveau in Romania inainte de plecare, mai arata studiul. Este insa probabil, potrivit datelor studiului, ca „pierderile” in termeni de statut si prestigiu ocupational sa nu se traduca in pierderi de venit, datorita salariilor medii mai mari din Spania comparativ cu Romania pentru acelasi tip de ocupatie.
Cei mai multi dintre romanii emigranti, 43%, lucrau in servicii si comert, 26% erau muncitori calificati, 13% muncitori necalificati, 3% erau conducatori de unitati si patroni sau intreprinzatori, 1% au ocupatii intelectuale, 1% tehnicieni sau maistri, 1% functionari, iar 11% erau fara ocupatie. Proportia romanilor care au gasit un loc de munca in Spania spre deosebire de situatia pe care o aveau in Romania creste, ajungand la 89% de la 63%.
In privinta spatiului locativ din Spania, acesta se caracterizeaza prin supraaglomerare: 79% dintre respondenti traiesc in locuinte cu mai multe familii la un loc, 60% cu alte patru sau peste patru persoane, iar in 15% dintre locuinte se afla mai mult de doua persoane pe camera. Nemultumirea fata de conditiile de locuire este totusi scazuta – numai 10% dintre cei chestionati au spus ca nu sunt satisfacuti de modul in care locuiesc si doar 25% ca sunt mai nemultumiti in Spania in comparatie cu modul in care locuiau in Romania.
Potrivit studiului, in ultimul an, jumatate dintre cei chestionati primisera din partea compatriotilor cel putin zece cereri de ajutor pentru gasirea unui loc de munca, dar 50% nu reusisera sa ajute mai mult de trei persoane. In ceea ce priveste legatura cu comunitatea locala, aceasta este redusa, numai 10% dintre romanii care au participat la studiu votand la alegerile locale din Spania. In plus, 62% dintre emigrantii romani chestionati nu cunosc nicio asociatie de romani.
Studiul „Comunitati romanesti in Spania” a fost lansat de Fundatia Soros in cadrul programului „Migratie si dezvoltatre” si a fost realizat in septembrie 2008 pe un esantion de 832 de imigranti romani adulti din regiunea autonoma Madrid. Mai exact, cercetarea s-a realizat in patru municipalitati – Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey si Torrejon de Ardoz – care cuprind un sfert din totalul imigrantilor romani din aceasta tara, adica aproximativ 54.000 de romani.
