Banii pierduti de Ministerul Transporturilor in urma rectificarii bugetare de sapta?mana trecuta provin, in buna parte, de la proiecte importante de infrastructura precum modernizarea unor drumuri nationale, largirea centurii Bucuresti sau imbu?natatirea traficului pe DN1, arata o analiza efectuata de „Romania liberaa”.
Incompetenta Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale reprezinta bucuria baronilor locali. Cam asa se poate descrie ultima rectificare bugetara operata de catre Guvernul Ponta, operatie la care CNADNR a pierdut 1,4 miliarde lei, bani ce au ajuns la dispozitia Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), condus de Sevil Shhaideh, o apropiata a vicepremierului Liviu Dragnea. Potrivit ordonantei privind rectificarea bugetara, MDRAP va primi in plus 1,6 miliarde lei pentru cofinantarea proiectelor europene si 2 miliarde lei pentru Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce inseamna ca MDRAP a primit de la Guvern unda verde sa angajeze cheltuieli pana in limitele mentionate pentru anul in curs.
De ce au plecat banii?de la CNADNR
Retragerea unei sume importante din bugetul Transporturilor intr-o tara in care lipsesc autostrazile, iar drumurile nationale si caile ferate sunt in mare parte la pamant este in mod evident un esec, o dovada a incapacitatii manageriale a autoritatilor de a folosi eficient banii. Spre exemplu, cu miliardul de lei pierdut de transporturi se puteau construi de la zero aproximativ 30 de kilometri de autostrada sau se puteau face reparatii capitale pe 200 de kilometri de drumuri nationale.
Narcis Neaga, seful CNADNR, tinde sa minimizeze esecul afirmand ca rectificarea bugetara, la care compania sa pierde bani,? nu duce la blocarea niciunui proiect. a”Nu se blocheaza nici un proiect, nu este blocata nici o licitatie din cauza rectificarii bugetare”, a declarat Neaga intr-un interviu pentru saptamanalul Capital. Seful CNADNR spune ca „banii pierduti provin din rezilierea a 11 contracte care, daca ar fi fost continuate, ar fi cauzat? pierderi si mai mari bugetului de stata”. Chiar daca firmele nu au muncit, aceste 11 contracte ar fi putut genera alte pierderi Companiei Nationale de Autostrazi. Aproximativ 85% din finantarea acelor 11 contracte era din fonduri europene, spune el.
Cat de importante sunt totusi contractele reziliate?
Romanii vor simti pe pielea lor micsorarea alocarii bugetare acordate CNADNR. Asta deoarece proiectele reziliate erau foarte importante. Iata cateva exemple: realizarea unor centuri ocolitoare (la Sacuieni – utila celor care circula de la Oradea la Satu Mare; sau la Tecuci – pentru cei care merg spre nord-estul tarii), modernizarea unor drumuri nationale din zona Transilvaniei sau chiar construirea unei autostrazi (iesirea A3 din Bucuresti). Un alt proiect esuat prevedea amenajarea DN1 astfel incat traficul? in zona Sinaia sa se desfasoare cursiv si cu mai putine accidente.? In ceea ce priveste responsabilitatea nerealizarii acestor proiecte, CNADNR si firmele de constructii arunca vina unii pe altii. Compania de drumuri invoca neseriozitatea constructorilor si lipsa acestora de mobilizare, in timp ce ultimii acuza lipsa de profesionalism a CNADNR, managementul defectuos a proiectelor si incapacitatea companiei? de a lua decizii corecte in timp util. Surpinzator insa, chiar ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, pare a se situa de partea celor care critica CNADNR.
„Transportul este sectorul care, din pacate, ne dezamageste in continuare. Pe de o parte, pentru ca nu cheltuie banii pe care ii au alocati, pentru ca stim foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leaga, intr-un fel sau altul, dezvoltarea intregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuie banii, pe de alta parte, …
