de Manciu Andi Publicat la: 28.12.2012 16:10 Ultima actualizare: 28.12.2012 16:19
Mediafax Foto//Gabriel Petrescu
2012 a fost anul celui mai mare razboi politic de dupa Revolutie: opozitia a obtinut guvernarea inainte de parlamentare. USL a folosit declinul popularitatii lui Traian Basescu si a devenit constructia cu cea mai mare forta politica de dupa 1990.
Anul 2012 a reprezentat anul victoriei pentru Uniunea Social Liberala. De asemenea, popularitatea presedintelui Traian Basescu si cea a Partidului Democrat Liberal au intrat intr-un declin fara precedent.
Pentru prima data in istoria post-decembrista opozitia a obtinut sefia Guvernului inaintea unor alegeri parlamentare. USL a reusit sa obtina, dupa alegeri, un scor mai mare decat cel avut in momentul asumarii guvernarii.
USL si-a dovedit abilitatea de a folosi erodarea masiva a popularitatii presedintelui Traian Basescu, unul dintre cei mai iscusiti politicieni ai ultimilor ani, pentru a se valida electoral drept alternativa la PDL.
Chiar daca poate fi privit ca un esec, referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu a constituit unul din motivele pentru care USL a castigat, in cele din urma, puncte electorale. Cu alte cuvinte, USL a capitalizat frustrarea celor care au votat inlaturarea sefului statului de la Palatul Cotroceni si a transormat-o in voturi la parlamentare.
Votul negativ de la finalul unui an supraincarcat cu politica a facut ca USL sa obtina in alegeri chiar mai mult decat se asteptau Crin Antonescu sau Victor Ponta: o majoritate de peste doua treimi in Parlament. Acest fapt este o premiera in istoria postdecembrista, USL fiind formatiunea cu cea mai mare majoritate parlamentara, depasind chiar FSN din anii „90.
De asemenea, 2012 a fost si anul in care politicienii si-au incalcat, in cateva ocazii, cuvantul dat in mod public. Crin Antonescu a promis ca se retrage definitiv din politica daca Traian Basescu nu este demis la referendum. Victor Ponta a anuntat, la un moment dat, in cursul anului, ca nu mai vorbi „niciodata” cu Traian Basescu. La randul sau, Traian Basescu a spus raspicat ca nu-l va desemna pe Victor Ponta prim-ministru. La finalul anului Crin Antonescu este inca in politica, iar Victor Ponta vorbeste cu Traian Basescu. De asemenea, actualul sef al statului l-a desemnat in fruntea Guvernului pe actualul premier de doua ori in 2012.
Protestele din ianuarie fata de guvernarea PDL-Basescu
Chiar in primele zile din 2012 incepea in PDL, aflat pe atunci la guvernare sub conducerea lui Emil Boc, o discutie legata de remanierea guvernamentala, considerata necesara dupa erodarea capitalului politic al ministrilor.
Liderii USL anuntau prioritatile politice pentru 2012, intre care suspendarea presedintelui Basescu si depunerea unei motiuni de cenzura.
Traian Basescu intervena telefonic intr-o emisiune televizata in care era invitat subsecretarul de stat Raed Arafat, pentru a discuta despre noua Lege a Sanatatii. Basescu il acuza pe Arafat ca dezinformeaza populatia si ca vrea scandal public. „Daca nu gaseste intelegere si are alta parere decat propriul lui ministru, ori trebuie sa plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeti ca pleaca? Ghici, ghicitoarea mea”, spunea Basescu, afirmatkia ramanand celebra.
10 ianuarie – Raed Arafat isi anunta demisia din functia de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii.
11 ianuarie – Peste 50 de persoane participa, la Cluj, la un miting de solidaritate cu Raed Arafat, cu pancarte pe care se putea citi: „Respect Arafat”, „Nu ne condamnati la moarte!”, „Ne-ati ciuruit!”.12 ianuarie – La Targu Mures aproximativ 1.500 de persoane ies in strada pentru a-l sustine pe Raed Arafat, dupa ce actiunea a fost initiata pe o pagina de socializare. Manifestantii scandeaza „Vrem sa traim, nu vrem sa murim”, „Haideti cu noi”, „Jos Basescu”, „Arafat nu uita, noi suntem de partea ta!”, „Afara din tara cu javra ordinara!”, „Romania, trezeste-te!”.
13 ianuarie – Traian Basescu cere Guvernului Boc retragerea proiectului Legii Sanatatii din dezbaterea publica, motivand ca o mare parte din public si majoritatea celor din sanatate nu vor schimbarea sistemului. Cu toate acestea, presedintele sustine ca in sistemul de sanatate „coruptia functioneaza din plin”. Actiunea de sustinere pentru Arafat prinde avant, iar pe retelele de socializare sunt chemati oameni in strada in Piata Universitatii din Bucuresti si in alte orase din tara. Raed Arafat face un apel catre cei care si-au manifestat solidaritatea fata el sa nu mai iasa in strada, sa nu raspunda la nicio chemare sau provocare de pe internet sau de la televiziuni si sa nu se lase manipulati politic. Cateva sute de persoane se strang in Piata Universitatii si pleaca in mars spre Palatul Cotroceni, blocand traficul in zona.
14 ianuarie – Manifestatiile se extind in majoritatea oraselor din tara, mesajele antiguvernamentale prin contur si devin complementare cu cele pro-Arafat. Protestatarii, in general persoane varstnice si bugetari, isi exprima nemultumirea fata de nivelul pensiilor si al salariilor.
15 ianuarie – Protestele din intrega tara sunt orientate impotriva presedintelui Traian Basescu si a premierului Emil Boc. Sunt inregistrate confruntari violente intre unii dintre protestatari si fortele de ordine, iar situatia din Romania este reflectata, pe larg, in presa internationala.
17 ianuarie – Premierul Emil Boc semneaza decizia prin care Raed Arafat revine in postul de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii. Cu toate acestea, protestele continua in Capitala si in mai multe orase din tara.
18 ianuarie – Liderii USL solicita, intr-o discutie cu premierul Emil Boc, demisia Guvernului, instalarea unui Cabinet independent si organizarea de alegeri anticipate, dar solicitarile sunt refuzate de Boc.
23 ianuarie – Ministerul de Externe, Teodor Baconschi, este revocat din functie pentru afirmatiile la adresa protestatarilor precum „mahalaua violenta si inepta”. In Parlament este organizata o sesiune extraordinara in care se dezbate situatia sociala, dar puterea si opozitia nu ajung la un acord.
25 ianuarie – Pe fondul atenuarii protestelor, Traian Basescu anunta ca nu ia in considerare demisia „decat daca va fi evident ca aceasta este solutia”. Seful statului isi recunoaste „gafele” in raport cu Raed Arafat din disputa televizata cu acesta.
30 ianuarie – Crin Antonescu anunta ca USL intra in greva parlamentara, dupa ce a fost analizata inclusiv optiunea demisiei in bloc a parlamentarilor opozitiei.
Schimbarea Guvernului Boc si instalarea Guvernului Ungureanu
5 februarie – Mai multi lideri PDL sustin ideea unei remanieri guvernamentale. Neoficial se vorbeste despre schimbarea lui Boc din functia de premier.
6 februarie – Emil Boc isi anunta demisia din functie si depunerea mandatului intregului Cabinet, iar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, devine premier interimar. Crin Antonescu ii cere demisia lui Traian Basescu, la Cotroceni, cu ocazia consultarilor cu partidele, si pledeaza pentru organizarea de parlamentare anticipate. Basescu il desemneaza premier pe Mihai Razvan Ungureanu, seful SIE de la acea vreme. UDMR ramane, alaturi de UNPR, in coalitia guvernamentala din jurul PDL, mentinandu-si pozitiile pentru ministrii din Cabinetul Boc. Toti ministrii PDL sunt schimbati din functie, inclusiv Elena Udrea.
9 februarie – Cabinetul Ungureanu este investit in Parlament, obtinand 5 voturi peste minimul necesar. USL nu participa la vot. Liberalii se arata nemultumiti de discursul lui Victor Ponta de la dezbaterile parlamentare, in care acesta a prezentat 15 puncte care ar trebui rezolvate de Guvern. Lui Ponta i se reproseaza faptul ca nu a avut accente vehemente impotriva puterii si a a lasat sa se inteleaga ca opozitia ar putea colabora politic cu viitorul premier.
13 februarie – Victor Ponta, Titus Corlatean si Corneliu Dobritoiu fac o vizita in SUA, printre oficialii intalniti fiind si Philip Gordon – adjunct al secretarului de stat pentru Afaceri Europene si Eurasiatice.
27 februarie – Traian Basescu il nominalizeaza pe senatorul PNL Teodor Melescanu la sefia SIE, post ramas vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Razvan Ungureanu.
1 martie – Liderii statelor UE decid amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen pana in toamna lui 2012.
7 martie – Traian Basescu se adreseaza Parlamentului. USL nu participa la sedinta. Seful statului sustine ca trebuie gasite solutiile pentru revenirea salariilor bugetarilor la nivelul dinaintea taierilor din 2010, fiind necesar ca masura sa se aplice incepand cu 1 iunie.
11 martie – „Functia de presedinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilinta a vietii mele”, sustine Basescu, in emisiunea „Dupa 20 de ani” de la ProTV.
12 martie – Coalitia guvernamentala PDL-UDMR -UNPR decide sa sustina majorarea salariilor bugetarilor incepand cu luna iunie, urmand ca Guvernul sa stabileasca procentul majorarilor.
18 martie – Traian Basescu anunta ca la consultarile cu partidele, inainte de a-l propune pentru pozitia de premier pe Mihai Razvan Ungureanu, i-a facut aceasta propunere lui Victor Ponta, insa n-a primit niciun raspuns.
Frunzaverde, unul dintre „greii” PDL, paraseste partidul si se alatura PNL
Prim-vicepresedintele PDL Sorin Frunzaverde anunta ca paraseste formatiunea democrat-liberala si trece la PNL, din partea caruia candideaza si castiga un nou mandat la presedintia Consiliului Judetean Caras-Severin. Frunzaverde primeste postul de vicepresedinte al PNL.
Camera Deputatilor aproba cererea de reexaminare a presedintelui Traian Basescu la o Ordonanta privind referendumul, stabilind ca demiterea presedintelui sa fie aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi pe listele electorale. Initial, textul privind referendumul prevedea ca demiterea presedintelui este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum.
30 martie – PDL, UNPR, PNTCD si PER anunta infiintarea in Capitala a „Miscarii pentru Noul Bucuresti”.
Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care trecuse de la PC la UNPR, revine si spune ca a fost tot timpul membru al PC si ca nu ii va trada niciodata pe cetatenii Sectorului 4. Piedone, anuntat de Elena Udrea coordonator al campaniei comune pe Bucuresti, anunta ca de fapt va fi candidatul USL la alegerile locale, pentru un nou mandat de primar.
Fostul premier Adrian Nastase este condamnat de instanta suprema la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, in dosarul „Zambaccian”, fiind achitat pentru infractiunea de luare de mita.
31 martie – Semnarea protocolului intre PDL, UNPR, PNTCD si PER pentru infiintarea in Capitala a „Miscarii pentru Noul Bucuresti”, este anulata. UNPR anunta dificultati in parafarea intelegerii, iar PDL Bucuresti, la propunerea Elenei Udrea, decide ca partidul sa mearga cu candidatii proprii in Capitala, astfel ca „Miscarea pentru Noul Bucuresti” nu se mai constituie.
Udrea anunta candidatul PDL pentru Primaria Capitalei: Silviu Prigoana
1 aprilie – Presedintele PSD, Victor Ponta, declara ca USL va depune motiune de cenzura pe 17 aprilie, iar documentul va consemna nu doar „cedarea premierului Ungureanu in fata UDMR” in chestiunea UMF Targu Mures, ci si „cedarea in fata intereselor straine de a vinde ce a mai ramas din resurse”. Senatorul Mihaela Popa, o apropiata a lui Sorin Frunzaverde, anunta ca si-a depus demisia din functia de vicepresedinte al PDL, ea precizand ca in continuare va activa ca membru simplu de partid. Ulterior, Popa se inscrie in PNL.
6 aprilie – Inaintea congreselor reunite ale PSD, PNL si PC, Traian Basescu le scrie liderilor USL cerandu-le ca opozitia sa participe la discutiile privind revizuirea Constitutiei, astfel incat mandatul prezidential sa fie de patru ani, iar referendumul de validare sa aiba loc la locale, garantand ca va demisiona in timp util pentru ca in noiembrie sa fie si prezidentiale.
7 aprilie – Congresele PSD, PNL si PC i-au desemnat oficial Crin Antonescu si Victor Ponta candidati la functiile de presedinte si premier.
9 aprilie – Andrei Chiliman este inlocuit de conducerea PNL de la sefia organizatiei de Bucuresti cu Eugen Nicolaescu. Chiliman declara ca, pentru prima oara dupa aproape 23 de ani de cand este membru PNL ia in considerare „in mod foarte serios” demisia din partid. In final, insa, decide sa ramana alaturi de liberali si demisioneaza doar Biroul Permanent Central al PNL.
11 aprilie – Comisia de cod electoral adopta, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel incat jumatate din colegii sa fie adoptate prin vot uninominal majoritar si jumatate pe o lista de compensare.
17 aprilie – Sorin Blejnar este revocat de la conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in urma unei discutii avute cu premierul Mihai Razvan Ungureanu, decizia de eliberare din functie fiind semnata de seful Guvernului.
Motiunea de cenzura a USL impotriva Cabinetului Ungureanu, investirea Guvernului Ponta
18 aprilie – USL depune motiunea de cenzura impotriva Guvernului condus de Mihai Razvan Ungureanu, semnata de 116 parlamentari.
27 aprilie – Guvernul PDL-UDMR-UNPR este demis dupa 78 de zile de la investirea in functie. Mihai Razvan Ungureanu devine prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembrista.Liderii PDL acuza deputatii minoritatilor nationale de faptul ca i-au „lucrat pe la spate” si au votat impotriva Guvernului Ungureanu. In aceeasi zi, presedintele Traian Basescu cheama partidele la consultari pentru desemnarea noului prim-ministru. PDL anunta ca nu are nicio propunere de prim-ministru, USL cere desemnarea lui Victor Ponta, solicitarea fiind acceptata de seful statului.
30 aprilie – Liderii USL discuta cu delegatia FMI, a Bancii Mondiale si a Comisiei Europene, in perspectiva semnarii unei noi scrisori de intentie de catre viitorul guvern, la discutii luand parte si ministerul Finantelor din Cabinetul Ungureanu, Bogdan Dragoi. In finalul discutiilor cu delegatia FMI se ajunge la un acord cu privire la majorarea salariilor bugerilor cu 8% de la 1 iunie si restituirea sumelor retinute pensionarilor pentru CASS.
7 mai – Este instalat Guvernului Ponta I, cu sprijinul parlamentar al UNPR si al deputatilor minoritatilor nationale, iar la depunerea juramantului, la Palatul Cotroceni, Traian Basescu face apel la ministri sa nu inceapa „un proces de restauratie”.
22 mai – Camera Deputatilor adopta uninominalul intr-un singur tur pentru parlamentare, initiat de Victor Ponta si Crin Antonescu. PDL anunta contestarea legii electorale la Curtea Constitutionala, care va declara textul normativ neconstitutional.
Alegerile locale, primul test al USL, prima lovitura electorala pentru PDL
10 iunie – Alegerile locale aduc USL o victorie zdrobitoare la nivelul intregii tari, castigand mare parte dintre primariile si consiliile judetene detinute pana la acel moment de PDL. USL obtine un scor politic in ceea ce priveste consilierii judeteni de 49 %, in timp ce PDL, aflat in diferite aliante locale, obtine doar 15%, iar PPDD – 8,9%. Emil Boc reuseste, la limita, sa obtina un mandat de primar la Cluj, iar la nivelul tarii USL domina fiecare judet, exceptie facand doar Arad si Alba. USL castiga Primaria Capitalei si primariile de sector, cu exceptia Sectorului 2, in timp ce PDL obtine 16 %, fata de USL, cu 55%. La doua zile distanta, Elena Udrea, lider al PDL Bucuresti, isi anunta demisia din fruntea filialei, ca urmare a scorului din alegeri.
12 iunie – Parlamentul adopta o declaratie, la propunerea USL, prin care premierul Victor Ponta este mandatat sa reprezinte Romania la Consiliul European, in defavoarea presedintelui. Traian Basescu reactioneaza precizand ca actul adoptat in Parlament nu are valoare juridica.
14 iunie – Presedintele PDL, Emil Boc, isi depune, la fel ca intreaga conducere a partidului, mandatul in vederea organizarii Conventiei Nationale extraordinare la finalul lunii. Boc precizeaza ca nu va mai candida la sefia PDL.
18 iunie – Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat in teza de doctorat scrisa in 2003, in urma unui articol publicat in revista Nature.
19 iunie – Victor Ponta sustine ca isi doreste ca presedintele sa plece de la putere cat mai rapid pentru a se termina „cu dosarele, mizeriile si cu acuzatiile si cu sistemul securist al lui Basescu”, referindu-se la acuzatiile de plagiat.
Condamnarea fostului premier Adrian Nastase si incercarea sa de suicid
20 iunie – Fostul premier, Adrian Nastase, este condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul „Trofeul Calitatii”, sentinta fiind definitiva. Seara, presa prezinta informatii potrivit carora Nastase a incearcat sa se sinucida cu un revolver, chiar in momentul in care politistii se aflau in resedinta sa. Fostul presedinte al PSD este internat de urgenta, iar a doua zi este operat, insa mai ramane cateva zile in Spitalul Floreasca, sub paza. La spital vin mai multi lideri ai PSD, in frunte cu premierul Victor Ponta. Acesta il intreaba public pe Traian Basescu daca este „fericit”.
22 iunie – Crin Antonescu ii transmite lui Traian Basescu sa semneze decretul pentru numirea lui Puiu Hasotti la Ministerul Culturii, in locul lui Mircea Diaconu, care plecase din functie in urma unei decizii privind o situatie de incompatibilitate. Antonescu a subliniat ca daca Basescu nu il numeste pe Hasotti in functie, va solicita declansarea procedurii de suspendare. Anterior, seful statului ii solicitase lui Hasotti o declaratie pe propria raspundere ca nu a plagiat in teza de doctorat.
25 iunie – Traian Basescu sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la reprezentarea Romaniei la Consiliul European, unde premierul Victor Ponta se afla pe lista participantilor. Judecatorii CC se pronunta doua zile mai tarziu, precizand ca presedintele participa la Consiliul European in calitate de sef al statului.
27 iunie – Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea legii electorale a uninominalului intr-un singur tur, initiata de Ponta si Antonescu.
28 iunie – Premierul Victor Ponta participa la lucrarile Consiliului European, in timp ce presedintele Traian Basescu ramane in tara. Seful statului acuza ca a fost impiedicat sa-si exercite atributiile constitutionale, Ponta asumandu-si atributiile presedintelui fara sa detina mandat. Basescu spune ca „statul de drept este pus sub semnul intrebarii” prin atitudinea premierului si a USL.
29 iunie – Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare constata ca Victor Ponta a plagiat teza de doctorat. Ministrul interimar al Educatiei, Liviu Pop, emisese, cu o zi inainte, un ordin care lasa Consiliul fara competente in aceasta materie. PDL cere demisia lui Victor Ponta, aflat la lucrarile Consiliului European de la Bruxelles.
30 iunie – Conventia Nationala Extraordinara a PDL il valideaza ca presedintele al partidului pe Vasile Blaga, singurul candidat care s-a inscris in cursa. Cezar Preda, Cristian Preda, Mihai Stanisoara si Dorin Florea devin prim-vicepresedinti ai PDL.
1 iulie – Premierul Victor Ponta avanseza ideea unei demisii „la pachet” a presedintelui si premierului pentru organizarea alegerilor parlamentare si prezidentiale anticipate. Traian Basescu ii retransmite premierului a doua zi scrisoarea in care precizeaza ca isi da demisia in situatia revizuirii Constitutiei.
Suspendarea – fulger din functie a lui Traian Basescu, referendumul si boicotul
3 iulie – In paralel cu discutiile din Parlament pentru numirea noii conduceri a Radioului Public si a TVR, USL cere convocarea unei sesiuni extraordinare pentru revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, sub motivatia ca acesta si-a depasit prerogativele in exercitarea functiei. Avocatul Poporului este singurul care poate contesta la Curtea Constitutionala ordonantele de urgenta ale Guvernului.
USL depune solicitari pentru revocarea din functie a presedintelui Senatului, Vasile Blaga, precum si a presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care sunt adoptate in aceeasi zi. Crin Antonescu si Valeriu Zgonea sunt alesi in fruntea Senatului, respectiv a Camerei Deputatilor.
PDL reactioneaza acuzand USL de confiscarea statului de drept si de aplicarea unei lovituri democratiei, in timp ce Monica Macovei reclama „o lovitura de stat”.
Vicepresedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, scrie pe Twitter ca este „foarte ingrijorata de atacurile recente la independenta Curtii Constitutionale a Romaniei”, dupa ce in Parlament se votase un proiect de lege care scotea hotararile celor doua Camere ale Parlamentului dintre actele care pot fi supuse controlului constitutional.
Gheorghe Iancu este revocat din functie, iar fostul deputat PSD Valer Dorneanu preia interimatul ca Avocat al Poporului.
Traian Basescu acuza USL, UDMR si UNPR ca incearca sa puna justitia sub control, solicitand liderilor celor trei formatiuni sa inceteze atacurile impotriva institutiilor statului. Totodata, presedintele PPE acuza USL ca a dat frau liber unui plan care submineaza statul de drept.
4 iulie – USL depune documentele pentru suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu.
Guvernul adopta o Ordonanta de Urgenta potrivit careia hotararile celor doua Camere nu mai pot fi supuse controlului constitutional. Ulterior, in Monitorul Oficial sunt publicate deciziile de revocare din functie ale lui Vasile Blaga si Robertei Anastase.
Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, sustine ca este important de stiut daca Ordonanta de Urgenta privind CC este constitutionala. Presedintele Comisiei de la Venetia denunta „tentativele” Guvernului de la Bucuresti de a face „presiuni” asupra Curtii Constitutionale.
5 iulie – Traian Basescu participa la sedinta plenului Parlamentului in care se citeste solicitarea de suspendare din functie, acuzand ca demersul are drept scop punerea sub controlul PSD si PNL a institutiilor statului , in principal a justitiei.
Guvernul adopta o Ordonanta de Urgenta prin care este modificata Legea referendumului, in sensul ca demiterea presedintelui se poate realiza cu votul majoritatii alegatorilor prezenti la urne, fiind eliminata conditia de cvorum de 50%.
6 iulie – Victor Ponta discuta la telefon cu presedintele CE, Jose Barroso, cu privire la situatia politica din Romania. Guvernul de la Berlin, condus de Angela Merkel, se declara „foarte ingrijorat” cu privire la situatia din Romania, invocand modificarea Legii Curtii Constitutionale.
Judecatoarea CC Aspazia Cojocaru sustine ca ar fi fost amenintata cu moartea inaintea discutiei asupra solicitarii de suspendare a presedintelui Traian Basescu.
Curtea Constitutionala avizeaza partial motivele invocate de USL pentru suspendarea din functie a lui Traian Basescu, insa nu identifica „faptele grave” prevazute in Constitutie pentru suspendarea presedintelui. CC precizeaza ca actiunea de suspendare nu poate fi oprita dupa declansarea acesteia.
Presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, spune pe Twitter, ca este „foarte ingrijorat” de evolutiile din Romania privind statul de drept si independenta sistemului judiciar.
Traian Basescu este suspendat din functie prin votul plenului celor doua Camere ale Parlamentului, dupa ce seful statului si-a prezentat din nou punctul de vedere asupra acuzatiilor din cererea de suspendare a USL. Presedintele Senatului, Crin Antonescu, devine presedinte interimar al Romaniei.
Basescu promite ca daca se va intoarce la Cotroceni nu ii va da lui Victor Ponta alt mandat de prim-ministru.
9 iulie – Cancelarul german, Angela Merkel, apreciaza drept „inacceptabila” incalcarea statului de drept in Romania cu privire la destituirea presedintelui, precizand ca temerile sale au fost confirmate in urma unei discutii telefonice cu Traian Basescu.
Curtea Constitutionala constata constitutionalitatea suspendarii din functie a presedintelui Traian Basescu. CC constata, de asemenea, faptul ca presedintele Senatului, Crin Antonescu, asigura interimatul functiei.
CC respinge contestatiile PDL cu privire la Blaga si Anastase, insa admite faptul ca hotararile celor doua Camere ale Parlamentului trebuie supuse controlului constitutional doar in cazul in care afecteaza valori si principii constitutionale.
10 iulie – Curtea Constitutionala decide in cazul modificarilor aduse Legii referendumului, precizand ca textul normativ este „constitutional in masura in care la urne se prezinta jumatate plus unu din numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente”. CC respinge contestatia PDL cu privire la revocarea din functie a Avocatului Poporului. Victor Ponta sustine ca nu mai mai vorbi niciodata cu Traian Basescu, decat in cadrul unor intalniri oficiale si se va rezuma doar la „politeturi”.
12 iulie – Premierul Victor Ponta accepta, la Bruxelles, o serie de solicitari ale oficialilor UE, intre care mentinerea conditiei de cvorum pentru referendumul de demitere a presedintelui. Este convocata o sesiune extraordinara a Parlamentului in care sa modifice ordonanta de urgenta a Guvernului in ceea ce priveste Legea referendumului.
16 iulie – Traian Basescu afirma ca va renunta la mandatul prezidential daca la referendum se prezinta sub 50% dintre alegatori, dar este inregistrat un vot covarsitor impotriva sa. Presedintele interimar, Crin Antonescu, promulga legea privind referendumul adoptata in Parlament, sub considerentul ca judecatorii CC au constatat constitutionalitatea acesteia. Antonescu promite ca daca Traian Basescu revine la Cotroceni prin invalidarea referendumului, ca urmare a …
