Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, convocata pentru data de 1 decembrie 1918, a fost considerata de contemporani decisiva pentru „unitatea nationala a tuturor romanilor”, din Romania si Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, scrie Agerpres.?
Toate apelurile au subliniat importanta istorica a actului ce urma sa se decida la Alba Iulia: „Veniti cu miile, cu zecile de mii – se scria in apelul Consiliului national din Blaj. E ziua cand se va hotari asupra sortii noastre pentru o vesnicie. Veniti si jurati ca nedespartiti vom fi si uniti ramanem de aici inainte cu fratii nostri de pe cuprinsul pamantului romanesc, sub una si nedespartita carmuire”. Si, intr-adevar, la Alba Iulia, atmosfera zilei de 1 decembrie a fost una cu totul deosebita. Pe langa cei 1. 228 de delegati, la Alba au venit, dupa cum mentioneaza contemporanii, peste 100. 000 de romani din toate colturile Transilvaniei: „cat cuprindea ochiul numai om si om in continua miscare, producand un vuiet de parc-ar fi fost talazurile marii in vreme de furtuna”.
In timp ce, pe campul lui Horea, multimea astepta cu infrigurare, in sala cazinoului ofiterilor din Alba Iulia delegatii se adunasera. Lucrarile sedintei au inceput la ora 10.30. Dintr-un colt al salii izbucneste cu energie vechiul cantec patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”. Intreaga asistenta il canta cu o insufletire deosebita. El este practic lozinca sub care se va desfasura intreaga zi. Rand pe rand, isi fac aparitia membrii Consiliului National Roman Central, primiti cu ropote de aplauze. Ultimul soseste George Pop de Basesti – presedintele CNRC, ultimul dintre memorandisti. In sala se aflau 680 de delegati alesi in cele 130 de circumscriptii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Maramuresului si Satmarului. Alaturi de ei participau reprezentantii episcopiilor romanesti, societatilor culturale, institutelor de invatamant superior si scolilor medii, reuniunilor invatatoresti, reuniunilor de meseriasi si femei, delegatii Partidului Social Democrat Roman, garzilor nationale si ai societatilor studentesti; in total, 1. 228 de delegati. In discursul sau, George Pop de Basesti a amintit marile momente ale luptei nationale a romanilor, conchizand: „Vrem sa zdrobim lanturile robiei noastre sufletesti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limba si de o lege, intr-un singur si nedespartit stat romanesc”. A urmat la cuvant Vasile Goldis care a spus: „Natiunile trebuiesc eliberate. Intre aceste natiuni se afla si natiunea romana din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul natiunii romane de a fi eliberata il recunoaste lumea intreaga, il recunosc acum si dusmanii nostri de veacuri. Dar odata scapata din robie, ea alearga in bratele dulcei sale mame. Nimic mai firesc in lumea aceasta. Libertatea acestei natiuni inseamna: Unirea ei cu Tara Romaneasca”.?
In finalul discursului sau, Vasile Goldis a dat citire textului Rezolutiei Marii Adunari Nationale:?”I. Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaza unirea acestor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare.
II. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal.
III. In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat roman, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:?1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.?2. Egala indreptatire si deplina libertate confesionala pentru toate confesiunile din stat.?3. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambe sexe, in varsta de 21 ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.?4. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.?5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-comisele si in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii.?6. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi …
