Legea defaimarii, initiata de presedintele PSD, ridica o serie de semne de intrebare. Averea a ramas un criteriu de discriminare in ciuda promisiunilor liderului social democrat. In plus, proiectul reglementeaza un domeniu deja reglementat de 16 ani de zile si nu se bazeaza pe recomandari ale unor institutii europene, ci ale unui ONG.
Votul pe „legea defaimarii” a fost amanat de Camera Deputatilor, dupa dispute de natura procedurala. Raportul comisiei juridice a fost distribuit abia miercuri dimineata, desi regulamentul Camerei prevede ca deputatii sa primeasca raportul la o lege ce urmeaza sa intre pe ordinea de zi cu cel putin trei zile inainte. Cum votul va fi reluat saptamana viitoare, „Romania libera” a incercat sa raspunda la intrebarile de fond: cum se face protejarea minoritatilor, era nevoie de o noua lege si care pot fi efectele actului normativ.
Cum sunt protejati minoritarii
Pentru inceput, trebuie spus ca, intr-un stat de drept, membru al UE, subiectul drepturilor categoriilor minoritare este unul important, fiind o practica obisnuita ca drepturile acestora sa faca obiectul unor reglementari speciale. Din acest motiv, in august 2000, Guvernul Mugur Isarescu a emis ordonanta 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Acest act normativ prevede expres faptul ca se „constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia”. Pe scurt, atingerea demnitatii minoritarilor este infractiune in Romania de acum 16 ani, cei care o comit fiind pasibili de amenzi de pana la 2000 de lei. Aceasta reglementare a fost introdusa in Romania pe baza unei directive a Consiliului European. Ulterior, amenzile au fost marite pana la 8.000 de lei (in 2007) la 100.000 de lei, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului Ponta din 2013. In plus, Codul Civil are un intreg capitol legat de respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane
Dragnea se agata de argumente false
Romania nu este un sat fara caini in domeniu. Cu toate acestea, in toamna anului trecut, liderul PSD Liviu Dragnea a initiat un „proiect de lege privind promovarea demnitatii umane si tolerantei fata de diferentele de grup”. Presedintele social democrat explica, in expunerea de motive, si ce aduce nou actul sau normativ. „Toate aceste reglementari (deja in vigoare n.r) sunt binevenite in societatea romaneasca, dar insuficiente, intrucat nu constituie o abordare pro-activa pentru promovarea valorilor care circumscriu domeniul demnitatii umane si al tolerantei fata de diferentele de grup”. Dupa aceasta introducere academica, initiatorul ne lamureste care este abordarea a”pro-activa”. Astfel, prin propunerea legislativa sunt vizate trei domenii prin care se pot dezvolta aceste mecanisme de promovare: „educatia, mass-media si administratia publica centrala si locala”. Pe scurt, proiectul vizeaza si mass-media, in ciuda afirmatiilor contrare lansate dupa izbucnirea scandalului.
In sprijinul proiectului sau, Liviu Dragnea vorbeste despre ” completarea legislatiei comunitare in materie, fiind inspirata de „Conventia Cadru Europeana pentru Promovarea Tolerantei si Combaterea Intolerantei”, propusa ca model pentru toate statele membre ale Uniunii Europene de catre Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii”. Insa, dupa cum a semnalat coalitiaromanilor.ro, „Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii”, este „un ONG international, creat in octombrie 2008 de Aleksander Kwasniewski, fost presedinte al Poloniei, si Moshe Kantor, presedintele Congresului Evreiesc European” cu scopul de a promova toleranta. Cu alte cuvinte, un ong fara nicio legatura cu Consiliul European, care a emis directiva din 2000 pe care se bazeaza legislatia romaneasca.
Prevederi abandonate?
Ce a propus, insa, Liviu Dragnea prin proiectul sau? Actul normativ defineste defaimarea sociala drept „fapta sau afirmatia prin care o persoana este pusa in situatie de inferioritate pe temeiul apartenentei sale la un anumit grup social”. Mai departe, grupul social a fost definit, initial, drept „categorie de persoane care se distinge din punct de vedere social prin una sau mai multe trasaturi de gen, varsta, rasa, origine etnica, limba materna, traditii culturale, apartenenta politica, orientare sexuala, origine sociala, avere, dizabilitati, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA”. Dupa cum se vede apar doua categorii inedite de persecutati – politicienii si cei cu avere. Defaimarea sociala s-ar putea sanctiona cu amenda de la 1.000 la 30.000 lei, daca vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda de la 2.000 la 60.000 de lei, daca vizeaza un grup social.
Proiectul a fost votat, rapid, in Senat: a fost inregistrat la Biroul Permanent pe 5 octombrie, a fost aprobat de trei comisii pe 6 octombrie si pe 7 octombrie, iar pe 8 octombrie a fost votat de plen. Dupa ce mai multe ong-uri au reclamat ca este o forma mascata de cenzura a libertatii de exprimare, Liviu Dragnea, a anuntat in octombrie ca va elimina, in Camera Deputatilor, motivul defaimarii pe criterii de apartenenta politica si de avere din Legea defaimarii pe care a initiat-o, pentru a elimina riscurile de „interpretare gresita”, si ca va diminua cuantumul amenzilor. Pe 15 octombrie, legea a ajuns la Camera Deputatilor si pana pe 28 octombrie a obtinut avizele comisiilor, urmand raportul de fond de la comisia juridica. Aici, proiectul a fost amanat pe fondul izbucnirii scandalului legat de incendiul din Clubul Colectiv.
Abandonate pe jumatate
Luni, insa, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor l-a introdus pe ordinea de zi. Marti, proiectul a trecut prin comisia juridica a Camerei Deputatilor, iar cuantumul amenzilor a fost majorat pana la 100.000 de lei, …





