de Cristian ANDREI Publicat la: 12.02.2015 10:17 Ultima actualizare: 12.02.2015 11:25
La 1350 de kilometri de Bucuresti, in capitala Belarusului, la Minsk, cancelarul german, Angela Merkel, presedintele francez, Francois Hollande, presedintele rus, Vladimir Putin si cel al Ucrainei, Petro Poroshenko negociaza ce se va intampla in perioada urmatoare: pace sau razboi. Intalnirea este considerata una istorica pentru viitorul Ucrainei, al regiunii, dar si al relatiile Uniunea Europeana – Rusia, dar si SUA – Rusia. Intalnirea vine dupa esecul negocierilor purtate la Moscova, in care partile nu au putut ajunge la un acord. La Bucuresti, se discuta tangential despre Minsk si mai mult despre arestarea preventiva a Elenei Udrea. „Jocul este foarte complicat, trebuie sa il urmarim atent. Noi astazi suntem focalizati pe ce se intampla la Inalta Curte cu doamna Udrea sau cu ceilalti parlamentari, sigur, poate este un subiect mai savuros, mai volatil, care face placere cu componentele colaterale, dar cred ca traim un moment foarte complicat pentru istoria Europei”, afirma presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat, Petru Filip. Gandul a stat de vorba cu presedintele Comisiei SIE, cu presedintele Comisiei de Aparare din Senat, cu presedintele Comisiei de Politica Externa si cu un membru al Comisiei SRI despre implicatiile si consecintele negocierilor de la Minsk, despre cum vor afecta acestea Ucraina, Romania, relatia NATO – Rusia, ce se va intampla cu Republica Moldova, dar si care vor fi schimbarile ce se vor produce in Marea Neagra.
Negocierile de la Minsk au inceput ieri si se spera ca la finalul lor sa se ajunga la o solutie de pace in Ucraina, dupa ce precedentul acord din luna septembrie, incheiat tot la Minsk, nu a fost respectat. Gandul i-a intervievat in cursul zilei de ieri, pana ca negocierile de la Minsk sa inceapa, pe Petru Filip, presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat, pe Corneliu Dobritoiu, presedintele Comisiei de Aparare din Senat, pe Mihaita Calimente, presedintele comisiei de control SIE si pe Cezar Preda, membru in comisia de control SRI pentru a vedea care este pozitia acestora despre ce se va intampla la Minsk, dar si care sunt posibilele evolutii in Ucraina, in relatia cu Rusia, ce pericole exista pentru Romania, daca poate izbucni un razboi global, ce se va intampla cu Republica Moldova, dar si cu Marea Neagra.
Negocierile de la Minsk vazute din Parlamentul de la Bucuresti
Tema negocierilor de la Minsk era putin prezenta ieri in Parlament, discutiile concentrandu-se in continuare in jurul arestarii preventive a fostului ministru al Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea.”Jocul este foarte complicat, trebuie sa il urmarim atent, noi astazi suntem focalizati pe ce se intampla la Inalta Curte cu doamna Udrea sau cu ceilalti parlamentari, sigur, poate este un subiect mai savuros, mai volatil care face placere cu componentele colaterale, dar cred ca traim un moment foarte complicat pentru istoria Europei”, a subliniat Petru Filip (PSD), adaugand insa ca toti ar trebui sa fie foarte atenti ce se intampla in aceste zile la Minsk.Senatorul PSD descrie intalnirea de la Minsk drept una „istorica”, declansata de razboiul din Ucraina si de dorinta Rusiei in special, de a-si creste influenta politico-militara in regiune. Esecul intalnirii de la Moscova, l-a determinat pe presedintele francez, Francois Hollande sa afirme ca sunt doua solutii: pace sau razboi.”Intalnirea de la Minsk are o incarcatura istorica pentru momentul acesta. S-a ajuns undeva la limita la care decizia trebuie sa fie foarte directa si transanta: ori pace dupa Razboiul Rece ori razboi, in sensul neplacut al cuvantului. Imi este foarte greu sa accept ideea ca acest razboi exista la ora actuala in sud-estul Ucrainei, dar se pare ca toate aceste incercari de a face fata expansiunii imperiului rusesc se pare ca pana acum nu au fost incununate de succes. De aceea si prezenta care poate a parut intempestiva a acestui binom european Hollande – Merkel, care s-au dus la Kiev si Moscova si dupa o discutie lunga rezultatul in fapt nu a fost niciunul pentru ca pretentiile Rusiei fata de confllictul din Ucraina erau de neacceptat”, considera presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat.
El a subliniat ca se poate pleca de la premisa ca este posibil un razboi intre Ucraina si Rusia, Ucraina urmand sa fie inarmata de tarile UE, unele fiind membre NATO.”Nu poti sa ramai nici impasibil in fata pericolului pe care Rusia incearca sa-l impuna ca si politica externa, de reasezare a frontierelor de stat, garantate de tratatele internationale. Acesta este mare pericol: mai recunoastem frontierele sau nu le mai recunoastem? Momentul de astazi de la Minsk cred ca stiti ca a fost si o posibilitate la un moment dat ca aceasta intalnire sa nu aiba loc, premisele nu sunt foarte favorabile, sper totusi ca cei patru intalnindu-se la Minsk, primul format de rezolvare a conflictului a fost in septembrie la Minsk, de aia are loc la Minsk, de aceea cred ca situatia este oricum foarte complicata. E foarte greu sa o explici si mai greu sa gasesti solutii. Asistam la inceputul sau la continuarea acestui process de reasezare a polilor de control sau a polilor de hegemonie in plan mondial. Despre asta vorbim. Acest conflict este de fapt o samanta, un efect a tot ceea ce inseamna asezarea polilor de putere la nivel global”, sustine senatorul Petru Filip.Presedintele Comisiei de Control SIE, Mihaita Calimente, a afirmat pentru gandul ca s-a asteptat ca negocierile Hollande-Merkel-Putin sa nu fie incununate de un succes, el adaugand ca cu Rusia trebuie negociat de pe pozitii de forta si ca un rol major il au SUA.”Eu am spus ca negocierile duse de Franta sau Germania cu Rusia vor avea un succes foarte mic sau chiar deloc, lucru care s-a si dovedit. Mi se pare mult mai realista pozitia americana, rusii nu vor intelege si nu vor accepta sa discute serios decat daca vor fi pusi in situatia de a face acest lucru. Cred ca si domnul Putin, care in ultima perioada a intins coarda prea tare (a??)nu niste tratative numai cu duhul blandetii sa se discute, ci sa I se arate si elementele de forta, care ii pot fi opuse daca va continua acest tip de forta. Numai o politica de forta cu Rusia, o politica prin care Rusia sa inteleaga care este forta NATO si ca nu vom ezita daca se va ajunge pana la a folosi armele sa le folosim, pentru ca in istoria ei Rusia nu a demonstrate niciodata ca poate intelege altfel lucrurile”, a declarat pentru gandul Calimente.Cezar Preda, membru in Comisia de control SRI, sustine ca negocierile nu au esuat si ca ele pot fi oricand reluate.”Nu exista alta cale, indiferent cat am crede noi. Am vazut tratari belicoase despre ce se va intampla, am vazut chiar in Romania la diferite televiziuni scenarii din acestea apocaliptice. Daca un director care preda studentilor sau face prezentari despre strategii militare spune ca intr-o anumita conjunctura flota romaneasca ar avea de suferit, gata, rusii si-au pus in cap sa ne distruga flota. Sau faptul ca rusii vor ocupa Ucraina, eu zic ca sunt scenario care nu ar trebui sa intre pe agenda oamenilor. Sunt nivele de alerta pe care UE si le-a fixat si Rusia la fel si stim ca la ora asta acum este loc de multa negociere. Cred ca intr-un final lucrurile trebuie sa se rezolve”, sustine Preda.
Presedintele Comisiei de Aparare din Senat nu exclude ca la finalul negocierilor de la Minsk sa se ajunga la un nou Razboi Rece.”Nu ar fi exclus ca in urma esuarii negocierilor internationale, esuarii negocierilor diplomatice menite sa solutioneze pasnic acest conflict se poate ajunge la un Razboi Rece, care este tot o forma de confruntare, insa se duce cu alte mijloace. Razboaiele reci au reprezentat amenintari conventionale majore la adresa partilor, deci stare de instabilitate. In timpul ultimului razboi rece, primordial a fost? asa numitul echilibru al distrugerii totale. Cei doi actori s-au abtinut de la declansarea unui razboi cald avand in vedere ca aveau in dotare capacitati nucleare. Se putea ajunge in cazul unui razboi la folosirea capacitatilor nucleare. Teoria si practica politica, aspiratia popoarelor pentru o dezvoltare libera, pentru o dezvoltare democratica ar trebui ca liderii sa tina cont de aspiratiile popoarelor si nu liderii”, a spus pentru gandul Dobritoiu.Situatie similara cu cea dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial?Parlamentarii sustin ca se observa similitudini cu situatia dinaintea celui de-al doilea razboi mondial si au comparat actiunile Rusiei cu cele ale Germaniei din anii 1938 – 1939.Mihaita Calimente, presedintele Comisiei de Control SIE, vede o asemanare intre situatia internationala de acum si cea dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.”Ceea ce se intampla acum imi aduce aminte de ceea ce s-a intamplat in 1938, cand primul-ministru de atunci al Marii Britanii, Chamberlain, sosit de la Munchen la Londra, flutura o hartie si spunea v-am adus pacea. S-a vazut ce pace a fost adusa. Nu numai Germania a fost de vina, pentru ca spre exemplu atacul asupra Poloniei a fost si din partea Uniunii Sovietice. Romania in aceasta ecuatie trebuie sa tina foarte aproape de aliatul american pentru ca sunt singurii care ne pot asigura si suportul si sprijinul necesar pentru a face fata unei agresiuni a Rusiei. Nu cred totusi ca Rusia va ataca un stat NATO, indiferent daca vrea sa testeze sau nu daca functioneaza articolul 5, pentru ca atacarea unui stat NATO va insemna razboi. Sunt similitudini importante (cu perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial) pentru ca la fel a incercat si Hitler si a reusit pas cu pas sa testeze dorinta Frantei si Angliei de atunci de a raspunde provocarilor pe care Germania le facea si ma refer la ocuparea regiunii Renane, la Problema Sudeta, la Anschluss-ul cu Austria si la alte elemente care au dus pana la atacarea Poloniei si inceperea celui de-al doilea razboi mondial. Si Rusia observ ca face aceeasi pasi, intai Ucraina, acum cu regiunile Donetsk si Lugansk, probabil ca vor dori ca sa ajunga sa ocupe tot litoralul nordic al Marii Negre sa creeze Noua Rusie despre care s-a tot vorbit, cred ca acest lucru nu poate fi acceptat de Europa pentru ca este o cutie a Pandorrei care nu mai poate fi inchisa dupa aceea.”, a fost pozitia lui Calimente.Dobritoiu: Nu putem exclude un razboi”Nu putem exclude un razboi cald, avand in vedere multitudinea de cauze cu care se confrunta societatea omeneasca la ora actuala. Dincolo de terorism, de atacuri cibernetice, mai este criza economica, economico-financiara, care genereaza tulburari majore in actul politic de guvernare. In cautarea unor solutii pentru a satisface nevoile maselor. Drept este ca istoria a demonstrate ca toate crizele, din nefericire, pana acum, au fost incheiate cu razboaie calde. Sper sa existe suficienta retinere, sper, sper sa existe destula capacitate de persuasiune diplomatica in asa fel incat evolutiile din Ucraina sa nu conduca la un razboi cald. Chiar daca un razboi rece este de nedorit, daca acesta va fi ultimul pret, eu cred ca acolo ar trebui sa ne oprim. Razboiul nu rezolva cauzele care il genereaza, ba dimpotriva, le agraveaza.”, crede presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Corneliu Dobritoiu.
Care este pericolul pentru Romania?”Care este pericolul pentru Romania? Foarte mare. Suntem in vecinatatea unui razboi care se produce, este un razboi cu trupe angajate, fie ca este vorba de trupe rusesti in zona separatista, fie ca este vorba de trupele asa numitor separatisti care sunt cetateni din zona care sunt inarmati de partea rusa printr-o frontiera care nu este in acest moment protejata nicicum si nici verificata. Pentru Romania este un moment foarte dificil, chiar daca suntem membri NATO, ne prevalam de articolul 5, dar nu ar face o mare placere sa ai un conflict armat pe teritoriul Romaniei. Eu urmaresc cu multa atentie, spaima, neliniste, nu neaparat spaima, ci neliniste, poate si spaima ceea ce urmeaza sa se intample astazi la Minsk si cu ce document vor iesi cei patru sau cu ce propunere pentru un posibil document de negociere asupra a ceea ce se intampla in Ucraina”, explica Petru Filip.Pericolul reprezentat de confllictul de la granita Romaniei este evaluat si de Mihaita Calimente.”Credeam ca in secolul 21 asemenea lucruri in Europa nu vom mai vedea, iata ca sunt posibile. Trebuie sa ne puna …
