Cercetatorii din cadrul Institutului Elvetian de Bioinformatica (ISB), au realizat o enciclopedie a tuturor proteinelor umane, o etapa cruciala pentru intelegerea organismelor vii, informeaza ziarul elvetian Le Temps, consultat de Agerpres. Realizarea este de proportii pentru acest institut de referinta la nivel mondial, avand in vedere ca mii de biologi folosesc in fiecare zi acest gen de informatii, ei fiind adesea nevoiti sa se transforme in informaticieni pentru a dezvolta sisteme care sa le prelucreze, stocheze, interpreteze, compare, unifice si impartasi.
„”Este unul din progresele majore ale secolului al XXI-lea””, a apreciat Ron Appel cele mai recente realizari ale ISB, institutie pe care o conduce. „”Am reusit sa elaboram fise pentru fiecare dintre cele 20.325 de proteine umane. A rezultat o enciclopedie care va permite sa se inteleaga mai bine cum functioneaza organismul la nivel molecular””, a adaugat si Amos Bairoch, biochimist la Universitatea din Geneva si co-fondator al ISB. „”Proteinele sunt macromolecule implicate in majoritatea mecanismelor organismelor vii. Ele seamana cu niste constructii de Lego, alcatuite din 20 de tipuri de caramizi, aminoacizii””, a explicat el. Fiecare dintre proteine are un rol precis, propria istorie, in functie de interactiunile lor cu celelalte proteine, sau de forma lor in trei dimensiuni. Ele sunt asamblate in functie de informatiile inscrise in genele lor, franturi de ADN. De aceea, in 2000, secventierea genomului uman a facut valva, cercetatorii detinand in sfarsit planul complet de fabricare a proteinelor umane. Mai ramanea de confirmat existenta lor si de descris functiile lor. „”Prima proteina care a fost in intregime descrisa, in 1954, a fost insulina””, a amintit Ron Appel. „”Este alcatuita din 51 de aminoacizi, dar a fost nevoie de 7 ani pentru a-i decripta. Astazi, se secventializeaza patrimoniul genetic al unui individ in cateva saptamani””, a notat el.
Pe masura ce se acumulau acesti munti de informatii, biologii au fost nevoiti sa se transforme in adevarati informaticieni, aminteste „Le Temps”. Astazi, din acest mariaj dintre capacitatile fabuloase ale computerelor si progresele din biologia moleculara, numita „”bio-informatica””, s-au nascut tehnologiile care permit adevarate miracole. „”Bazele de date ale proteinelor seamana cu Wikipedia. Marele joc al biologilor este de a consulta acest gen de enciclopedie on-line pentru a gasi similitudini intre proteine necunoscute si cele a caror functie este cunoscuta la o anumita specie””, a explicat Amos Bairoch. Acest gen de cercetare recurge adesea la programe subtile de analiza a caror elaborare implica atat biologi, cat si informaticieni. Unul din rolurile principale ale bio-informaticii este si acela de a alimenta cercetarile din biologia sistemelor. „”Ideea este de a intelege, plecand de la genomul unui organism, cum traieste acesta. Cercetatorii incearca sa simuleze informatic mecanismul de precizie moleculara care face sa traiasca o celula””, a mai spus Appel. „”Modelarea principiilor organismelor vii este o adevarata bataie de cap, deoarece in biologie nu exista regula care sa nu cunoasca o exceptie. In plus, interactiunile dintre proteine au adesea efecte determinante. Or, combinatiile posibile dintre cele 20.325 de proteine umane sunt cu mult mai numeroase decat atomii din univers. Exista munca pentru 100 de ani””, a detaliat Amos Bairoch. Este putin descurajator: „”Cu cat progresezi mai mult, cu atat vezi ca ceea ce nu intelegi este mai vast decat ceea ce-ti imaginai””, a recunoscut Ron Appel.
