BNR vs Legea darii in plata
BNR i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, sa retrimita in Parlament proiectul de lege privind darea in plata sau sa sesizeze Curtea Constitutionala, argumentand ca este necesara revizuirea din perspectiva financiara, juridica si etica, a declarat viceguvernatorul Bogdan Olteanu.
„Vrem o lege mai buna pentru cei care chiar au nevoie sa fie ajutati. Avem acelasi scop, ramane sa trasam drumul, pentru a fi siguri ca nu punem sacii in caruta care este deja plina. BNR este implicata in aceasta dezbatere in baza mandatului sau institutional”, a afirmat Bogdan Olteanu, vineri, la o conferinta de presa pe tema proiectului de lege privind darea in plata, organizata la banca centrala.
El a explicat ca BNR i-a prezentat presedintelui Romaniei trei tipuri de argumente care stau la baza solicitarii de retrimitere a legii in Parlament sau de verificare a constitutionalitatii, respectiv argumente de stabilitate financiara, juridice si de natura etica.
In ceea ce priveste prima categorie, viceguvernatorul a tinut sa lamureasca termenul de credit ipotecar, considerand ca o serie de cifre au fost vehiculate „fara suport”.
Astfel, exista creditele ipotecare pentru achizitia de locuinte, in care imobilul cumparat se constituie drept garantie, credite de investitii imobiliare, in care alt imobil este adus ca garantie, insa banii imprumutati sunt utilizati pentru constructia unei cladiri, precum si alte credite cu garantii imobiliare care sunt destinate consumului, pentru descoperit de cont sau pentru finantarea unor firme.
Potrivit Mediafax, oficialii BNR apreciaza ca, in forma actuala, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectand stabilitatea financiara si functionarea bancilor, evaluarea avand la baza analize „mai curand” optimiste, intrucat nu pot evalua, in stadiul actual, decat efectele de runda intai ale propunerii.
Banca centrala estimeaza ca pierderile pentru banci ar putea ajunge intre 2 si 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR. Acestea nu includ situatii precum cea in care o persoana fizica a garantat cu un bun imobiliar pentru creditul unei firme, iar in cazul in care aceasta vrea sa cedeze bancii garantia, creditul pentru firma respectiva se …
