Pentru prima oara dupa 16 ani, dreapta venezueleana va prelua controlul Parlamentului, dupa victoria opozitiei la alegerile legislative de duminica.
Infrangerea puterii din Venezuela la alegerile legislative a luat formele derutei. Duminica, 6 decembrie, dupa o zi electorala marcata de o puternica participare – 74,25% – opozitia reprezentata de Masa Unitatii democratice (MUD) a obtinut 99 de mandate din totalul de 167, o majoritate de doua treimi, fata de 46 de locuri obtinute de Partidul Socialist Unificat din Venezuela (PSUV), formatiunea fostului presedinte Hugo Chavez (1999-2013) si al succesorului sau, Nicolas Maduro (foto). Cu o majoritate apropiata de trei cincimi, MUD, aceasta coalitie disparata, de la stanga la dreapta dura, va avea de acum dreptul sa lanseze un vot de cenzura contra vicepresedintelui sau unuia dintre ministri si va putea deschide anchete parlamentare asupra organismelor de stat sau sa ceara publicarea indicatorilor economici tinuti la secret de cand economia nationala traverseaza mari dificultati.
„Astazi, schimbarea a inceput in Venezuela. Poporul a vorbit in mod clar”, a declarat seful MUD, Jesus Torrealba. In programul sau, opozitia prevede adoptarea unei legi de amnistiere pentru obtinerea eliberarii unuia dintre membrii sai, Leopoldo Lopez, arestat in timpul manifestatiilor antiguvernamentale din 2014.
Este prima infrangere a stangii de la venirea la putere a lui Hugo Chavez, in 1999. Imediat dupa proclamarea oficiala a scorului, tarziu in noapte, presedintele Nicolas Maduro a recunoscut infrangerea partidului sau intr-o alocutiune televizata: „Am venit cu morala noastra, cu etica noastra, pentru a recunoaste aceste rezultate adverse, pentru a le accepta si pentru a spune Venezuelei noastre ca au triumfat Constitutia si democratia”. La Caracas, toata lumea este de acord ca la originea votului contra PSUV se afla profunda criza pe care o traverseaza Venezuela. In aceasta tara mai dependenta ca niciodata de petrol, penuriile recurente de produse de baza, interminabile cozi in fata magazinelor, inflatia galopanta si o insecuritate crescanda isi au motivatiile in „revolutia bolivariana”.
Constitutia venezuelei distinge trei majoritati – simpla (84 deputati), obsinuta de opozitie, cea de trei cincimi (101 deputati) si cea de doua treimi (112 deputati), care permite alesilor opozitiei sa angajeze un referendum revocator contra lui Nicolas Maduro, plecand din aprilie 2016, sau? o reforma constitutionala. Noua Adunare Nationala isi va prelua functiile la 5 ianuarie.
Victoria opozitiei modifica semnificativ echilibrul politic in aceasta tara profund divizata si anunta o lupta pentru putere intre opozitia marginalizata multa vreme si Guvernul lui Maduro si succesorii si discipolii lui Chavez. Liderii opozitiei recunosc ca va urma o perioada de tranzitie, cu un guvern slabit. Maduro nu accepta responsabilitatea pentru infrangerea electorala si respinge acuzatiile pentru pierderea scrutinului sustinand ca vina apartine unui razboi economic purtat contra tarii sale de fortele capitaliste din umbra si nu propriilor politici economice. Maduro incearca sa? arunce alegerile intre termenii dreapta contra stanga, bine contra rau, fidelitatea mostenirii lui Chavez contra tradarii. Numai ca, pentru multi venezueleni nu este vorba despe probleme ideologice, ci de exasperarea privind o economie catastrofica si un guvern …
