Absenteismul la vot, teme legate de politica interna si sanctionarea guvernantilor sunt caracteristicile alegerilor europarlamentare, identificate de doi specialisti germani inca din 1979, in diferite state care s-au confruntat cu primele alegeri pentru Parlamentul European. Rezultatele studiului sunt valabile si in ziua de azi.
Potrivit documentului, in toate tarile in care s-au desfasurat astfel de scrutinuri exista trei elemente comune.
Alegatorii sunt preocupati de temele politice interne ale tarii si neglijeaza chestiunile de interes european.
Electoratul tinde sa dea un vot de blam partidelor de guvernamant si sa le favorizeze, mai degraba, pe cele marginale sau de rangul doi.
Participarea la vot e, in general, mult mai mica decat la alegerile parlamentare interne.
Absenteismul a fost caracteristica tuturor alegerile europene. Media participarii la votul pentru Parlamentul European a scazut constant din 1979 pana in 2004, de la 66% la 47%. In 2004 s-a inregistrat cea mai mica participare la vot din intreaga istorie a alegerilor europene.
Analiza se potriveste si situatiei din Romania. Atat societatea civila, cat si politicienii sunt destul de sceptici in ceea ce priveste prezenta la urne pe 25 noiembrie. N-ar fi o surpriza, pentru ca si la alegerile interne prezenta la urne a scazut constant din 1990 pana in prezent. Daca in 1990, la primele alegeri libere, 86% dintre romani au venit la vot, la referendumul pentru demiterea presedintelui, din mai anul acesta, nici jumatate dintre romani n-au mai venit la urne.
