„Cota unica de 1% aplicata cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub 1 milion euro poate aduce o reducere a impozitelor platite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Castiga 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 mil euro si zero angajati, precum si firmele cu venituri intre 0,5-1 mil euro si profit brut peste 6,25%. Doar 3% dintre companii pierd, restul de 70% platind un impozit identic. Totusi, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierdere aproape 112.153 locuri de munca, deci aproximativ 2% din forta de munca angajata (din cauza disparitiei interesului fiscal), iar majorarea salariului minim pe economie poate anula pana la jumatate din optimizarea fiscala respectiva”, a declarat Iancu Guda.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, toate companiile cu cifra de afaceri sub un milion de euro vor plati un impozit de 1% din cifra de afaceri. In acelasi timp, salariul minim brut pe economie creste incepand cu anul urmator la 1.900 lei, comparativ cu nivelul actual de 1.450 lei.
Impactul noilor reglementari fiscale, prin comparatie cu sarcina fiscala actuala, difera in functie de veniturile inregistrate, numarul de angajati si marginea de profitabilitate bruta, dupa cum urmeaza:
Firmele cu venituri intre 0-500.000 euro, care inregistreaza zero angajati vor fi influentate pozitiv, deoarece acestea platesc astazi un impozit de 3% din cifra de afaceri, care urmeaza sa fie redus la 1% prin noile reglementari, fiind vorba de 104.097 de firme. Aceste companii vor plati un impozit pe cifra de afaceri de trei ori mai mic, scaderea estimata (bazata pe veniturile inregistrate in anul 2016) fiind de la 342 mil lei (aferent impozitului actual) la 114 mil lei (estimarile privind impozitul nou);
Firmele cu venituri intre 0-500.000 euro, care inregistreaza cel putin un angajat nu vor fi afectate de noua masura, deoarece acestea platesc si in momentul de fata un impozit de 1% pe cifra de afaceri. In aceasta situatie se regasesc 291.937 de firme, care vor inregistra o sarcina fiscala similara celei din anul 2016 (singura diferenta fiind in functie de nivelul veniturilor inregistrat in viitor);
Firmele cu venituri intre 500.000 – 1.000.000 euro platesc in conditiile actuale un impozit de 16% aplicat profitului brut. Astfel, trecerea la impozitul de 1% pe cifra de afaceri va avea un impact diferentiat in functie de profitabilitatea acestora, dupa cum urmeaza:
Firmele care inregistreaza pierderi vor inregistra costuri fiscale mai mari, deoarece in momentul de fata acestea nu platesc impozit pe profit. Ete vorba de un numar de 2.177 de companii se regasesc in aceasta situatie, care vor plati un impozit suplimentar de 68 mil lei incepand cu anul 2018.
Firmele care inregistreaza o margine a profitului brut intre 0% – 6,25% vor inregistra costuri fiscale mai mari, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este inferior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar de 8.239 de companii se regasesc in aceasta situatie, acestea inregistrand costuri fiscale in crestere de la 110 mil lei (aferente activitatii desfasurate in anul 2016) la 260 mil lei (aferente estimarilor pe acelasi venit si profit brut, dar considerand noul nivel de impozit);
Firme care inregistreaza o margine a profitului brut peste 6,25% vor inregistra costuri fiscale mai mici, deoarece impozitul de 16% aplicat profitului brut este superior impozitului de 1% aplicat cifrei de afaceri. Un numar total de 9.247 companii se regasesc in aceasta situatie (4.853 inregistrand un profit brut intre 6,25% – 15%, si 4.394 un profit brut peste 15%). Aceste companii vor plati un impozit estimat de 292 mil lei, comparativ cu 915 mil lei in momentul de fata.
Din totalul celor 415.698 companii cu venituri sub 1 mil euro, aproximativ 70% vor plati un impozit identic cu cel actual, 27% vor inregistra un impozit inferior si doar 3% vor plati un impozit mai mare.
Impozitul total platit de toate companiile care inregistreaza o cifra de afaceri sub 1 mil euro urmeaza sa scada de la 2,476 miliarde lei (aferent activitatii desfasurate in anul 2016) la 1,845 miliarde lei (conform estimarilor realizate in baza noului impozit), impactul bugetar negativ asupra incasarilor impozitului asupra acestor companii fiind de 631 milioane lei.
In schimb, cota unica de impozitare a cifrei de afaceri cu 1% pentru toate companiile care inregistreaza venituri sub pragul de 1 mil euro, poate reprezenta o pierdere a motivarii fiscale privind politica de angajare pentru companiile care inregistrau un singur angajat. Astfel, in baza codului fiscal valabil in momentul de fata, companiile cu venituri sub 500.000 euro platesc impozit pe cifra de afaceri in valoare de 1% daca au cel putin un angajat. Exista 112.153 de companii in aceasta situatie, care prefera sa inregistreze un angajat (probabil, de cele mai multe ori, acesta fiind actionarul companiei platit la nivelul salariului minim pe economie), deoarece costurile suplimentare cu cei 112.153 angajati (211 mil lei estimate la nivelul salariului minim pe economie actual) sunt acoperite de impozitul inferior de 1% comparativ cu 3% daca nu ar avea nici un angajat (optimizarea fiscala fiind de la 481 mil lei la 160 mil lei, deci 321 mil lei taxe mai mici). In noul context, in care impozitul pe cifra de afaceri este de 1% pentru toate companiile cu venituri sub 1 mil euro (indiferent de numarul de angajati) si salariul minim brut pe economie creste la 1.900 lei, probabil aceste companii vor anula majoritatea contractelor de munca cu personalul respectiv.
Reducerea impozitului total platit de companiile care inregistreaza venituri sub 1 milion euro trebuie analizata in contextul majorarii salariului minim brut la 1.900 lei incepand cu anul 2018. Astfel, conform cifrelor publicate de INSSE, aproximativ o treime din forta de munca angajata este platita la nivelul salariului minim pe economie, dar nu se cunoaste ponderea exacta in functie de sectorul de activitate.
Intre 34% – 47% din optimizarea fiscala este anulata de majorarea cheltuielilor privind forta de munca. O situatie speciala este a sectoarelor de activitate in care majorarea salariului minim pe economie va genera costuri superioare optimizarii fiscale, respectiv fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte (unde costurile cu salariile cresc de doua ori peste nivelul optimizarii fiscale), industria alimentara si a bauturilor si transporturi. De asemenea, in cazul companiilor care activeaza in sectorul altor activitati de servicii personale, precum si comertul cu amanuntul, majorarea cheltuielilor salariale anuleaza aproape in intregime optimizarea …





